Demisia lui Andrei Spînu din Guvern și din PAS, povestea unei tinere găgăuze care și-a făcut studiile în Turcia și Europa, dar și căutarea unei soluții pentru a stabili un dialog între Chișinău și Comrat, acestea au fost principalele subiectele discutate în presa din regiunea găgăuză în ultima săptămână.
Cum poate fi stabilit un dialog între Chișinău și Comrat?
Problema stabilirii unui dialog între autoritățile centrale și cele din regiunea găgăuză a fost discutată în cadrul emisiunii LAF ZONE. Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandr Tarnavski, și președintele Asociației obștești „Alegere și Alternativă pentru Găgăuzia”, avocatul Igor Ianac, și-au împărtășit ideile cu privire la îmbunătățirea relațiilor între Chișinău și Comrat.
Comentând rezultatele referendumului recentcu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova, Alexandr Tarnavski a spus că este important ca autoritățile moldovenești să acorde atenție punctelor dureroase, fără a transforma statisticile într-un motiv de confruntare.
„Este necesar să nu ignorăm preferințele Găgăuziei, ci să căutăm modalități de a uni societatea în jurul unor sarcini comune, amintind despre pericolele la care duce segmentarea politică”, a spus Alexandr Tarnavski.
Vorbind despre relațiile dificile actuale dintre Chișinău și Comrat, el a enumerat mai mulți pași pentru rezolvarea acestei probleme.
„Dialogul trebuie restabilit la nivel de Parlament și Adunare Populară. Pentru a rezolva problemele existente. Aceasta este principala mea așteptare de la Comrat. Principala așteptare de la Chișinău. Există un precedent din 2016 - sesiunea de vizite a guvernului moldovean în Găgăuzia. Acel moment a dat perspective bune pentru dezvoltarea relațiilor între Chișinău și Comrat, în special în ceea ce privește rezolvarea problemelor de infrastructură. Pentru că locuitorii noștri sunt interesați în primul rând de rezolvarea problemelor sociale și economice”, a spus Alexandr Tarnavski.
O altă așteptare de la Chișinău, în opinia sa, este legată de strategia „Moldova Europeană 2030”, care a fost adoptată de Parlament.
"Acolo nu există niciun fragment dedicat Găgăuziei. Acest gol trebuie să fie umplut. Al treilea este aderarea Moldovei la UE. Unul dintre aspectele principale pentru aderarea la UE sunt drepturile omului. În cadrul drepturilor omului o poziție aparte o are respectarea drepturilor minorităților naționale. Găgăuzia trebuie să fie implicată în aceste negocieri. Ar trebui să existe un reprezentant din Găgăuzia și nu trebuie să fie un politician. Este posibil să existe un reprezentant din mediul academic”, a spus Alexandr Tarnavski.
La rândul său, Igor Ianac, a subliniat că toate părțile trebuie să fie interesate de dialog, altfel situația nu se va schimba.
„De regulă, atunci când vine vorba de confruntări, mai ales la nivel de stat, cetățenii de rând au de suferit. Prin urmare, cetățenii înșiși ar trebui să fie interesați pentru a stabili un dialog constructiv. Trebuie să implicăm reprezentanții societății civile în acest proces”, a spus Igor Ianac.
Povestea unei fete din Găgăuzia care și-a făcut studiile în Turcia și în țările europene
Portalul Nokta a publicat săptămâna aceasta povestea Irinei Percemli, o locuitoare din Găgăuzia, care și-a făcut studiile în Turcia și apoi în Europa.
După absolvirea liceului, ea a decis să intre la o universitate din Turcia pentru a studia relațiile internaționale. La acea vreme, părinții ei lucrau în Turcia.
„Am ales Turcia deoarece condițiile de acolo la acel moment erau cele mai potrivite pentru mine, am reușit să obțin un program de burse guvernamentale din Turcia, care mi-a oferit posibilitatea de a studia gratuit și mi-a acoperit toate cheltuielile, practic”, își explică Percemli alegerea.
Ea spune că s-a gândit că următorul pas în dezvoltarea sa era să se înscrie la o universitate europeană. Prima sa experiență de acest gen a fost în anul al doilea, când a participat la programul de schimb de studenți Erasmus și a studiat un semestru la Praga.
„Mi-a plăcut atât de mult acolo încât, atunci când mi-am terminat studiile de licență și căutam opțiuni pentru a mă înscrie în Europa, am început căutările cu această universitate din Republica Cehă. Așa am văzut programul de masterat „Politica și societatea europeană”, care vă permite să studiați în trei țări diferite”, - a spus eroina materialului.
În ciuda faptului că Irina cunoștea limba găgăuză, care este apropiată de limba turcă, adaptarea în Turcia nu a fost ușoară.
„Cred că cel mai greu lucru cu care trebuie să te obișnuiești (și eu nu m-am obișnuit niciodată) este că în Turcia se pune mereu accentul pe faptul că nu ești din Turcia. Chiar dacă sunt găgăuză și limbile noastre sunt foarte apropiate, dar totuși, când vorbeam turcă, se simțea accentul, chiar dacă am muncit mult ca să nu se observe”, a spus Irina Percemli.
Ea a comparat, de asemenea, modul în care oamenii se simt fluenți în diferite țări.
„Când trăiești într-o comunitate mică, ca în Găgăuzia, toată lumea se cunoaște și, inevitabil, există o aprobare sau o judecată socială cu privire la felul în care vei arăta. {...} Iar în Turcia, pare că nimeni nu te cunoaște și poți face ce vrei - dar nu chiar, pentru că există încă niște reguli stabilite. Apoi, când am venit pentru prima dată la Praga, am fost foarte surprinsă de felul în care arată oamenii pe stradă, pentru că ei chiar se îmbracă cum vor, iar eu întotdeauna am admirat faptul că fetelor nu le este frică să poarte ceva scurt sau luminos, care să atragă atenția”.
Ea nu exclude posibilitatea de a reveni în Moldova, dar admite că ar fi dificil. Pentru că în alte țări fata s-a obișnuit deja cu un anumit nivel de trai.
„Aici am venit acum două săptămâni, nu am mai fost în Moldova de doi ani, mi-a lipsit foarte mult. Și când am ajuns, mi-am amintit imediat tot ce uitasem - chiar și numai să ajungi de la Chișinău la Cișmichioi a fost un adevărat chin, în care îți petreci toată ziua în tensiune și disconfort. Și dacă vreau să mă întorc în Moldova, trebuie să realizez că va trebui să mă confrunt cu astfel de lucruri în fiecare zi”, a spus Percemli.
Ea va trebui să aleagă între propriul confort și sentimentul că face ceva important în țara sa natală.
Demisia lui Andrei Spînu și crearea unei instanțe anticorupție dezbătute la GRT
Săptămâna trecută, postul public GRT a discutat despre crearea unei instanțe anticorupție în Moldova și despre demisia lui Andrei Spînu. Emisiunea a fost prezentată de Valentina Coroleac, care este mama deputatului Alexandr Suhodolski. Unul dintre invitați în studio a fost politologul Alexandr Corineco.
El a criticat propunerea președintei Maia Sandu de a crea o instanță anticorupție.
"Aceasta este o altă acoperire pentru ceea ce se presupune că încearcă ea să reformeze aici. În realitate, este o revizuire cosmetică și nu vor exista reforme profunde. Pentru că a existat o declarație despre 300 000 de voturi presupus cumpărate, corupție, război hibrid. Aceste declarații le-am auzit în mod constant și le-am auzit timp de 4 ani. Și iată că avem o nouă agenție care va lupta deja împotriva acestui lucru. Pe de altă parte, este, de asemenea, favorabil pentru cineva, deoarece politicienii au copii care cresc pentru acest nou departament, există din ce în ce mai puține departamente și mai puține misiuni diplomatice. Viitoarea generație tânără trebuie să fie plasată undeva. Și aici, în principiu, este un nou departament, care poate găzdui noi locuri de muncă”, a declarat Alexandr Corinenco.
Politologul crede că astfel de instituții vor lupta împotriva opoziției, nu împotriva corupției. Comentând demisia lui Andrei Spînu din cabinetul de miniștri, Corinenco a spus că această decizie a fost neașteptată pentru el.
În același timp, el a citat două scenarii ale unei astfel de demisii. Primul este, în opinia sa, este crearea unui nou partid pro-european, care va ajuta PAS să formeze un guvern de coaliție și o majoritate în Legislativ la viitoarele alegeri parlamentare. O altă variantă a scenariului sunt posibile neînțelegeri în interiorul Partidului Acțiune și Solidaritate, crede Corinenco.
"Dacă într-adevăr au neînțelegeri în interiorul partidului, așa cum a scris domnul Țîrdea despre faptul că Andrei Spînu a fost respins ca prim-ministru, atunci aici cu siguranță există o demisie necontrolată. Eu sunt ferm convins că în oricare dintre aceste două cazuri, domnul Spînu va rămâne pe scena politică. El va crea un partid politic”, a adăugat Corinenco.
