Transnistria vrea referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, vizitele ambasadoarei Marii Britanii în Republica Moldova, Fern Horine, și a reprezentantului special al președintelui în exercițiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Thomas Mayr-Harting la Tiraspol, precum și faptul că „Republica Moldova și Transnistria /.../ nu pot fi împreună”, - sunt principalele teme abordate în presa din stânga Nistrului în perioada 1-14 octombrie a.c.
Tiraspolul vrea propriul referendum pentru integrare europeană
Subiectul care a fost mediatizat intens în ultima săptămână în regiunea transnistreană ține de interesul pe care administrația separatistă de la Tiraspol a început să-l manifeste față de referendumul privind aderarea Republicii Moldova la UE. Potrivit unui comunicat al așa-zisului minister de externe transnistrean pe care îl citează postul de televiziune TSV, „regiunea transnistreană a fost deschisă pentru a discuta parametrii exprimării opiniei locuitorilor săi încă de la anunțarea referendumului la sfârșitul anului trecut”. „Am așteptat abordări adecvate din partea Moldovei, astfel încât, conform principiilor și procedurilor democratice, tuturor transnistrenilor să li se ofere posibilitatea de a-și exprima opinia pe o chestiune care le afectează viitorul”, se spuneîn comunicatul respectiv.
Aceeași sursă precizează că administrația de la Tiraspol își dorește organizarea propriului referendum cu privire la relația cu Uniunea Europeană. Tiraspolul a subliniat că un astfel de plebiscit ar putea avea loc „în baza unui acord între părți, cu implicarea observatorilor internaționali și cu respectarea principiilor democratice”.
În replică, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a subliniat că toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de locul de trai, sunt așteptați la scrutinul electoral prezidențial și la referendumul din 20 octombrie a.c. „Pentru concetățenii noștri din raionale de est vor fi deschise 30 de secții de votare aflate în perimetrul Zonei de Securitate, în localități aflate sub controlul efectiv al autorităților constituționale. Deschiderea unor secții de vot în perimetrul necontrolat, acolo unde nu există nicio garanție privind siguranța procesului, nicio certitudine că nu vor fi interferențe externe ce pot prejudicia rezultatul, este contrară normelor legale”, au precizat autoritățile de la Chișinău.
Chișinăul ș-ar fi abandonat propria limbă, declarând limbă de stat româna
Tot săptămâna trecută, la Tiraspol au avut loc vizitele ambasadoarei Marii Britanii în Republica Moldova, Fern Horine, și a reprezentantului special al președintelui în exercițiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Thomas Mayr-Harting, transmite novostipmr.org. Atât liderul administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care a discutat cu ambasadoarea Marii Britanii, cât și așa-zisul ministru de externe, Vitali Ignatiev, care s-a întâlnit cu reprezentantul OSCE, au avut discursuri foarte asemănătoare. Ambii s-au plâns pe procesul de negocieri, pe „blocada economică” și „încălcarea drepturilor omului” din partea Chișinăului.
În același timp, într-un alt material apărut pe site-ul oficial novostipmr.org, autoarea, Svetlana Osipova, susține că „Transnistria și Moldova sunt state care au vectori de dezvoltare prea diferiți și nu pot fi împreună”, utilizând pentru a-și argumenta punctul de vedere mai multe narațiuni false. „În Moldova, ca în majoritatea statelor post-sovietice, are loc un proces de denaturare a istoriei, țara își neagă propria identitate etnică. Apropierea de România a fost declarată ca idee națională și politică națională. Chișinăul oficial a abandonat chiar limba, declarând limba de stat limba română în locul celei „moldovenești”” – este una din narațiunile promovate de autoare.
