În zilele de 26 iunie – 3 iulie 1940, fiecare oră a adus schimbări dramatice pentru Basarabia. De la ultimatumurile transmise de Uniunea Sovietică, ședințele decisive ale Consiliului de Coroană și primele confruntări armate la Nistru, până la intrarea trupelor sovietice în Chișinău, Cernăuți și Cetatea Albă, evenimentele s-au succedat într-un ritm alert, haotic pentru autoritățile române și derutante pentru cetățeni. În doar câteva zile, administrația românească s-a retras, mii de oameni au luat calea refugiului, iar Basarabia a intrat sub controlul URSS, mai exact în malaxorul represiunilor NKVD-iste.
26 iunie 1940, miercuri:
Guvernul URSS a înaintat ministrului plenipotențiar al României la Moscova, Gheorghe Davidescu, o notă ultimativă prin care a cerut Bucureștiului: să înapoieze Uniuniii Sovietice Basarabia; să transmită URSS partea de nord a Bucovinei, cu frontierele după o hartă înmânată. Guvernul României a propus rezolvarea ultimatumului înaintat prin mijloace politice.
27 iunie 1940, joi:
Guvernul URSS a adresat României a doua notă ultimativă prin care a cerut în decurs de patru zile, începând cu 28 iunie 1940, ora 14:00, după ora Moscovei, să evacueze trupele românești de pe teritoriul Basarabiei și Bucovinei; în același timp, trupele sovietice urmau să ocupe teritoriul Basarabiei și partea de nord a Bucovinei.
La ora 12:00, și-a început lucrările prima ședință a Consiliului de Coroană, la care s-a pus în discuție ultimatumul sovietic. Rezultatele votării au fost următoarele: din cei 26 de participanți, 11 s-au pronunțat pentru respingerea notei ultimative, 10 – pentru acceptarea ei, patru – pentru negocieri cu partea sovietică, o abținere.
În paralel, deși s-a dispus mobilizarea, posturile de radio din Sofia și Belgrad anunțau că România a acceptat ultimatul sovietic. Funcționarii de la Chișinău erau debusolați, nu știau ce să facă. În seara aceleiași zile, a avut loc cea de-a doua ședință a Consiliului de Coroană. Au fost prezenți 28 de miniștri și consilieri regali. 21 au votat pentru acceptarea ultimatului sovietic, șase s-au pronunțat pentru respingerea lui – Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ștefan Ciobanu și Ernest Urlădeanu, - o persoană s-a abținut.
În noaptea de 27 spre 28 iunie 1940, grănicerii sovietici au încercat să treacă Nistrul cu bărcile în zona localității Corman, județul Hotin. La somația trupelor române, trupele sovietice au făcut uz de arme. După 15 minute de lupte, plutele sovietice au fost distruse, așa încât pe teritoriul românesc nu a ajuns niciun ostaș sovietic. Din partea română a fost omorânt șefului pichetului.
FOTO: Invazia Armatei Roșii în Basarabia românească, 28 iunie 1940/ sursa Agenția Națională a Arhivelor
În noaptra de 27 spre 28 iunie 1940, până la primirea ordinului ca Guvernul României să cedeze teritoriile pretinse, în sectorul pichetului Moldova (Bucovina), rușii au încercat o incursiune. Militarii pichetului au ocupat poziția de luptă și au deschis un foc violent, iar atacatorii, ajunși cu trei bărci pe malul drept al Nistrului, s-au îmbarcat iarăși în ele pentru a se înapoia pe malul opus. Sub focul puternic al pichetului toate bărcile au fost scufundate, iar cei 40-50 de atacatori și-au găsit moartea în Nistru.
FOTO: Invazia Armatei Roșii în Basarabia românească, 28 iunie 1940/ sursa Agenția Națională a Arhivelor
28 iunie 1940, vineri:
Printr-o telegramă expediată Guvernului URSS, Guvernul României a anunțat că, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei, se vede constrânsă să primească condițiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic. În telegramă se menționa că Guvernul României ar dori totuși ca termenele de la punctul unu și doi să fie prelungite, deoarece evacuarea teritoriilor ar fi foarte greu de adus la îndeplinire în patru zile din pricina ploilor și inundațiilor care au deteriorat căile de comunicații. URSS a refuzat. Pe 28 iunie, ora 14:00, trupele sovietice vor începe înaintarea pentru a ocupa cele trei orașe menționate în notă: Cernăuți, Chișinău și Cetatea Albă. Aproximativ la ora 4:10, comandantul Corpului 3 Armată din Chișinău a comunicat rezidentului regal al ținutului Nistru, Grigore Cazacliu, despre cedarea Basarabiei și intrarea sovietelor, fixată pentru ora 20:00 în seara aceleiași zile.
La ora 10:00, s-au prezentat la rezidentul regal Grigore Cazacliu ca delegați din partea sovietului local din Chișinău, Nicolae Bivol, fost primar al orașului Chișinău, în 1925-1925; avocatul Alexandru Mâță, fost deputat; Mihail Brașoveanu, fost inspector zootehnic, arestat anterior de autoritățile române pentru activitate comunistă și condamnat, la 2,5 ani de închisoare, și Gheorghe Lupașcu, fost subdirector la banca orașului. Au cerut predarea instituțiilor de stat cu toată averea lor. Rezidentul regal, cu revolverul în mână, i-a somat să părăsească biroul, spunând că nu predă nimic și nu recunoaște autoritatea niciunui soviet local. În urma somației, cei trei s-au retras fără obiecții.
La ora 11:00, a sosit la Chișinău cu trenul București secretarul general al ținutului Nistru, Gheoghe Glod, aflat din 27 iunie la București în interes de serviciu. La ora 11:00, își fac apariția deasupra orașului Chișinău, mai întâi, două și după cinci minute alte opt avioane sovietice care aterizează pe aerodrom. Au coborât din avioane aproximativ 100 de persoane, basarabeni din serviciul GPU-ului, întâmpinați cu flori și drapele roșii de un număr însemnat de simpatizanți ai sovietelor.
La ora 11:40, porțile închisorii centrale din Chișinău au fost deschise, iar condamnații comuniști, în frunte cu Serghei Burlacenco, arestat pentrui că făcea parte dintr-o organizație comunistă descoperită la 24 ianuarie 1940, s-au îndreptat spre centrul orașului. Aici, unindu-se cu cei veniți din Rusia, grupurile de comuniști locali și populația din suburbii, au organizat demonstrații comuniste și grupuri teroriste care mai târziu, adică până la ora 20:00, s-au dedat la jafuri și omoruri. La ora 14:00, trupele sovietice au ocupat orașul Cetatea Albă, la ora 16:00 – Gara Cernăuți. La aceeași oră, a plecat din Gara Chișinău ultimul tren regulat cu refugiați spre București.
29 iunie 1940, sâmbătă:
În dimineața zilei, la Gara Chișinău, ofițeri ruși difuzează pliante în rusește precum că trenurile sunt suspendate până la noi ordine. La primărie se fac primele liste de înscriere a refugiaților opriți pentru repatriere. La ora 8:00, trupele sovietice au ocupat orașul Bălți; la ora 9:30, un avion rusesc aterizează pe un câmp din nord-estul satului Leușeni, județul Chișinău, cinci kilometri de Albița. La ora 10:15, o brigadă motorizată sovietică intră în localitatea Edineț. La ora 15:00, orașul Ismail a fost ocupat de sovietici după ce autoritățile române au fost evacuate. Au loc primele arestări.
FOTO: Invazia Armatei Roșii în Basarabia românească, 28 iunie 1940/ sursa Agenția Națională a Arhivelor
30 iunie 1940, duminică:
La ora 12:00, la Chișinău a avut loc o paradă militară a Armatei Sovietice, cu participarea comisarului poporului al Apărării al URSS, mareșalul Simion Timoșenko. Armata a defilat în camionete câte 16 soldați.
2 iulie 1940, marți:
La Chișinău, pe strada Alexandru cel Bun (actualul bulevard Ștefan cel Mare) a avut loc un mare miting, urmat de o paradă la care au defilat toate unitățile militare motorizare și flotila de aviație, distribuind manifeste contra poporului român. La 19:45, în urma unui atac al Armatei Roșii asupra detașamentelor române în retragere, podurile peste Prut de la Giurgiulești – atât cel de cale ferată, cât și cel de șosea – au fost aruncare în aer de trupele române.
3 iulie 1940, miercuri:
Începe valul de arestări, în special a militarilor și foștilor membri ai Sfatului Țării. Guvernul României a decretat zi de doliu în urma anexării Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța.
SURSA: Dezmembrarea României. Exodul din Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța, 28 iunie 1940 – 22 iunie 1941, Vol. 1
