Blocul electoral patriotic al lui Dodon, Voronin, Vlah și Tarlev a ales să marcheze ziua de 24 august (1944), când armata sovietică a învins armata germană în operația Chișinău-Iași. E grăitor că făloșii liderii ai acestui bloc numit atât de pretențios au ignorat demonstrativ ziua precedentă de 23 august (1939), când Stalin a bătut palma cu Hitler să împartă Europa, inclusiv România.
Washingtonul și Moscova vor încheia un acord de pace în Ucraina în urma căruia Republica Moldova va fi gubernia Basarabia, care va include teritorii ucrainene, iar moldovenii, parte a „lumii ruse”, abia așteaptă să se întâmple acest lucru și rezistă în fața tentativelor UE de a-i transforma în români, potrivit mediilor pro-Kremlin.
Zinaida Bolea este doctor habilitat în psihologie, conferențiar universitar și psihanalist. Am discutat cu ea, într-un interviu pentru Veridica, despre cercetările sale cu privire la traumele provocate de regimul sovietic supraviețuitorilor deportărilor din RSS Moldovenească.
Un miting de comemorare a victimelor deportărilor staliniste a avut loc, duminică, 6 iulie, în fața monumentului din fața Gării Feroviare din Chișinău, la 76 de ani de la cel mai mare val de deportări.
Adolfas Ramanauskas a condus rezistența armată postbelică, înainte de a fi executat de ocupanți, în 1957.
Congresul își propune să devină o platformă de dialog între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice.
Pentru a justifica ocuparea Basarabiei de către URSS, la 28 iunie 1940, istoricii sovietici au avut o misiune esențială – să „instaureze” puterea sovietică între Prut și Nistru. Și întrucât această putere n-a existat în Basarabia până la 27 martie 1918, când provincia s-a unit cu România, reprezentanții scrisului istoric sovietic trebuiau să o aducă aici post-factum, cu alte cuvinte, să mistifice adevărul. Istoriografia sovietică a plasat cronologic cucerirea puterii de către bolșevici în ținut într-o perioadă lungă – sfârșitul anului 1917 – începutul lui 1918, fără o dată precisă. Această incertitudine a durat până în 1957, când corifeii scrisului istoric sovietic au decis să aleagă o dată prin vot, adică „să voteze istoria”!
La intrarea sovieticilor în Basarabia, pe 28 iunie 1940, unii foști deputați ai Sfatului Țării, numiți de Constantin Argetoianu în memoriile sale „pezevenchi”, au preferat să rămână în casele lor, nu s-au refugiat în dreapta Prutului.
Agentul secret „Razlom” a fost unul din cei mai proști din lumea sa, din cea a emghebiștilor (de la MGB – abreviere de la Ministerul Securității de Stat în rusă – n.r.). Pentru a scăpa de acuzare pentru colaboraționism cu autoritățile române, s-a angajat să dea de urma „culacilor” și să îi toarne, să îi toarne pe semenii săi, pentru a scăpa de închisoare.
Constantin Vacari din Schineni, Soroca, aproape de Nistru, a fost condamnat, în august 1947, la zece ani de lagăr pentru că a făcut parte dintr-un grup de rezistență antisovietică, „Național-Creștin”, alcătuit din peste 20 de persoane, în cea mai mare parte țărani, care își propuneau drept scop să lupte împotriva regimului sovietic, „pentru o viață mai bună”.