Ucraina a fost folosită într-un experiment sângeros de către Bruxelles, iar europenii sunt forțați să lupte pentru construirea unui „euro-reich”, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a expus la München principiile celui de-al Patrulea Reich, a scris pe rețeaua socială X jurnalistul irlandez Chey Bowes, pe care îl citează publicația EADaily.
El a comentat astfel discursul șefei Comisiei Europene susținut la Conferința de Securitate de la München. „Au fost expuse clar principiile celui de-al Patrulea Reich. Militarizarea brutală a Ucrainei și mobilizarea ei forțată, sângeroasă, au fost doar un experiment pentru elita europeană. Acum nu mai ascund acest lucru. De acum, veți lupta sau veți muri pentru euro-reich”, scrie Bowes.
Reamintim că Ursula von der Leyen a cerut statelor UE să adopte „mantra ucraineană”. Anterior, aceasta a declarat că UE trebuie să-și schimbe abordarea în materie de apărare și să treacă de la declarații la acțiuni. „Așa cum se spune în Ucraina: ori te schimbi, ori mori. Și noi trebuie să adoptăm această mantră”, a declarat von der Leyen.
NARAȚIUNI: 1. UE devine „al Patrulea Reich”, cu o ideologie de tip nazist; 2. Ucraina este „militarizată brutal” și „mobilizată forțat”, ca parte a unui proiect al elitelor europene; 3. Războiul din Ucraina este un experiment al Europei, nu o consecință a invaziei ruse.
OBIECTIVE: Demonizarea conducerii UE prin etichetarea ei cu simboluri asociate nazismului; mutarea responsabilității pentru război pe Occident; justificarea agresiunii ruse în Ucraina.
Realitate: Șefa Comisiei Europene a cerut consolidarea apărării europene în fața riscurilor de securitate generate de Rusia. În discursul ei nu există nicio referire la „al Patrulea Reich”
FOTO: Captură de imagine de pe articolul publicat de EADaily.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Textul publicat de EADaily pornește de la o postare pe platforma X a jurnalistului irlandez Chay Bowes și nu de la o formulare utilizată de Ursula von der Leyen. Afirmația despre „principiile celui de-al Patrulea Reich” nu se regăsește în discursul susținut la Conferința de Securitate de la München și nu apare în nicio transcriere a intervenției sale. Sintagma este exclusiv interpretarea lui Bowes, ulterior preluată, tradusă în rusă și amplificată. Între comentariul acestuia și declarațiile reale există o diferență fundamentală: una este o opinie publicată pe rețelele sociale, cealaltă este un discurs oficial.
În intervenția de la München, șefa Comisiei Europene a pledat pentru consolidarea apărării comune și pentru asumarea unei responsabilități mai mari de către statele membre în materie de securitate. Ea a subliniat că Europa trebuie „să treacă de la declarații la acțiuni” și să-și sporească propriile capacități de apărare, inclusiv prin cooperare industrială și investiții coordonate. Referindu-se la expresia utilizată frecvent în Ucraina, „ori te schimbi, ori mori”, președinta Comisiei a explicat că UE trebuie să preia această atitudine în sensul adaptării rapide la noile realități de securitate. Formularea a fost o metaforă privind urgența reformelor, nu o declarație ideologică și cu atât mai puțin o trimitere la doctrine totalitare, precum „Reich” sau nazism, interzise în UE.
Discursul s-a înscris într-un cadru mai larg: războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, presiunile asupra arhitecturii de securitate europene și incertitudinile generate de dinamica politică din Statele Unite. În acest context, apelul la creșterea autonomiei strategice europene reflectă o dezbatere legitimă despre capacitatea UE de a-și proteja cetățenii. Este un punct de vedere strategic, formulat în termeni instituționali și politici, nu o revitalizare a unei doctrine de tip radical.
De asemenea, narațiunea despre „militarizarea brutală a Ucrainei” omite faptul că întărirea capacităților militare ucrainene este o reacție la agresiunea rusă. După 2014, când Rusia a anexat Crimeea și a alimentat conflictul din Donbas, Ucraina a început un proces de reconstrucție a armatei sale. Sprijinul militar occidental a crescut semnificativ abia după invazia pe scară largă din 24 februarie 2022. Astfel, consolidarea apărării nu este cauza războiului, ci consecința lui.
Narațiunea potrivit căreia UE ar fi orchestrat un „experiment sângeros” contrazice însăși logica istorică și juridică a construcției europene. Comunitățile Europene au fost fondate după cel de-al Doilea Război Mondial tocmai pentru a elimina rivalitățile și pentru a face războiul nu doar de neconceput, ci chiar imposibil, prin integrare economică și politică. De-a lungul deceniilor, extinderea și aprofundarea UE au fost însoțite de mecanisme de cooperare și politici de vecinătate orientate spre stabilitate și dialog, nu spre confruntare militară.
În cazul Ucrainei, UE, prin Franța și Germania, a susținut eforturi diplomatice pentru încetarea ostilităților din Donbas după 2014, prin formate de mediere și acorduri menite să reducă violențele. Faptul că statele europene au investit preponderent în proiecte de integrare, dezvoltare și cooperare, iar nu în capacități militare masive, reflectă orientarea lor către pace. A susține că războiul din Ucraina ar fi un „experiment european” înseamnă a ignora aceste realități istorice și a inversa responsabilitatea pentru conflictul armat declanșat de Rusia.
CONTEXT: Chay Bowes este asociat cu platforme din ecosistemul media al Kremlinului, inclusiv RT. În 2023 acesta declara că nazismul din Ucraina va fi recunoscut oficial de statele europene. Bowes a afirmat de mai multe ori că între 2014 și 2022 a avut loc un război civil în Ucraina și că NATO urmărește distrugerea Rusiei. În mai 2025, Chay Bowes a fost reținut de polițiștii români de frontieră, pe aeroportul „Henri Coandă”, când încerca să intre în țară. Redactorul-șef RT, Margarita Simonian, a scris pe X că acesta venise în România cu intenția de a relata despre alegerile prezidențiale și a acuzat autoritățile de la București că au transformat țara într-un „teren de testare a autoritarismului”.
În ansamblu, narațiunea promovată de EADaily se înscrie într-un tipar mai larg al propagandei pro-Kremlin, care utilizează comentatori occidentali pentru a legitima, în spațiul rusofon, teme precum „nazismul Europei” sau „războiul orchestrat de elite”. Aceste etichete nu sunt susținute de declarații oficiale sau de fapte verificabile și contrazic cadrul juridic și instituțional în care funcționează UE.
Verifică sursele:
