Autoritățile de la Chișinău au redus numărul secțiilor de votare în Federația Rusă, unde locuiesc jumătate de milion de moldoveni, deoarece sunt panicate că Maia Sandu, susținută de moldovenii care locuiesc în Occident, va suferi o înfrângere la alegerile prezidențiale, potrivit purtătoarei de cuvând a Mnisterului de Externe rus, Maria Zaharova.
Au fost reținuți trei lideri teritoriali din cadrul rețelei conduse de la Moscova, afiliată fugarului Ilan Șor.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află în vizită în Republica Moldova pentru discuţii cu preşedinta Maia Sandu, în semn de sprijin înaintea alegerilor prezidenţiale din 20 octombrie şi a referendumului UE.
Pentru prima dată, buletinele de vot vor fi tipărite nu doar în limba română și rusă, ci și în ucraineană, bulgară, găgăuză și rromani.
Acesta ar fi plănuit ”un atac violent” împreună cu un minor, care viza ”adunări mari de oameni”.
Pentru prima dată în politica moldovenească, etnicii găgăuzi sunt printre candidații la președinție, interviul ambasadorului UE acordat presei din regiune și concluziile pesimiste ale fostului ministru al economiei au fost subiectele discutate în presa găgăuză în această săptămână.
Actuala președintă Maia Sandu este favorita în competiția pentru fotoliul prezidențial, arată un sondat publicat de WatchDog.
Un grup de persoane ar fi planificat acțiuni ilegale pentru a compromite procesul electoral din 20 octombrie în localitatea Jora de Jos, inclusiv prin coruperea alegătorilor.
În acest moment, din cele 19 candidaturi, două au fost invalidate de Biroul Electoral Central şi Curtea Constituţională a României.
El şi-a asigurat susţinătorii că nu va renunţa niciodată, în ciuda tentativelor de asasinat.
Poliția va prezenta Comisiei Electorale probe despre cel puțin trei candidați care ar fi implicați în schema de corupere a alegătorilor.
Parlamentul European va trimite o misiune de monitorizare a alegerilor și a referendumului constituțional din 20 octombrie. Anunțul a fost făcut de președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, Siegfried Mureșan, care se află astăzi, 4 octombrie, într-o vizită la Chișinău.
La alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c. vor participa 11 candidați, dintre care șase sunt reprezentanți ai unor partide politice, iar cinci s-au declarat independenți. Cum arată, însă, oferta electorală a acestor candidați? Cu ce programe au venit ei în fața alegătorilor? Iată o scurtă prezentare a programelor celor 11 candidați, în ordinea în care au fost înregistrați la Comisia Electorală Centrală.
Majoritatea cetățenilor susțin integrarea R. Moldova în UE și doresc să participe la referendum.
Persoane afiliate lui Ilan Șor au fost instruite să racoleze alegători și să le indice cum să voteze la scrutinul din 20 octombrie.
Ea promite întărirea luptei cu cartelurile de droguri, prin mai multă coordonare între autorităţi şi zero toleranţă pentru membrii acestora.
MAE a refuzat să acrediteze un corespondent Ria Novosti pentru a reflecta alegerile din 20 octombrie din R. Moldova.
Candidatul socialiștilor în alegerile prezidențiale, Alexandr Stoianoglo, deține cetățenia României.
Pentru scrutinul din acest an vor fi deschise 234 de secții de vot în străinătate, în 37 de state. Doar două la Moscova, din motive de securitate.
Radio Moldova i-a cerut lui Renato Usatîi să scoată dintr-un mesaj electoral fraza „eu sunt pentru interzicerea propagandei LGBT în școli”, subiect folosit în scop de manipulare și dezinformare.
11 candidați concurează pentru funcția de președinte al R. Moldova
Maia Sandu conduce în preferințele de vot și s-ar impune în fața oricărui contracandidat și în turul doi al alegerilor prezidențiale. Majoritatea respondenților susțin aderarea la UE.
CEC a înregistrat doi candidați la alegerile prezidențiale și trei participanți la referendum. Cererea depusă de Partidul „VICTORIE” a fost respinsă de către CEC.
Pentru alegerile din 20 octombrie 2024 au fost organizate 2 221 secții de votare.
Președinta Maia Sandu, care este susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate, s-a lansat oficial astăzi în cursa electorală pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie.
Vineri, 20 septembrie 2024, începe campania electorală pentru participanții la referendumul republican constituțional și candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024.
Igor Grosu a spus că Rusia a aplicat aceste instrumente de-a lungul timpului, dar că acum „a bătut palma direct cu grupările criminale”.
Pe 13 septembrie, SUA a introdus organizația și pe lidera acesteia în lista de sancțiuni. Potrivit Departamentului de Stat al SUA, „Evrazia" a implementat un plan de influențare a viitoarelor alegeri din Moldova.
CEC a decis organizarea a 234 secții de votare în străinătate pentru referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024.
Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova, a fost înregistrată astăzi, 12 septembrie, de Comisia Electorală Centrală.
Puterea de stat în Republica Moldova s-ar afla în mâinile unor reprezentanți ai Alianței Nord-Atlantice (NATO), iar pregătirea alegerilor prezidențiale și referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană ar avea loc sub presiune administrativă.
Republica Moldova a intrat anul trecut într-un ciclu de exerciții electorale – locale, prezidențiale și parlamentare – în urma cărora, anul viitor, ar urma să fie resetată puterea politică la Chișinău. În acest context, alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c. trebuie privite ca o etapă pregătitoare pentru parlamentarele ce vor avea loc în 2025.