MAE a refuzat să acrediteze un corespondent Ria Novosti pentru a reflecta alegerile din 20 octombrie din R. Moldova.
Candidatul socialiștilor în alegerile prezidențiale, Alexandr Stoianoglo, deține cetățenia României.
Pentru scrutinul din acest an vor fi deschise 234 de secții de vot în străinătate, în 37 de state. Doar două la Moscova, din motive de securitate.
Radio Moldova i-a cerut lui Renato Usatîi să scoată dintr-un mesaj electoral fraza „eu sunt pentru interzicerea propagandei LGBT în școli”, subiect folosit în scop de manipulare și dezinformare.
11 candidați concurează pentru funcția de președinte al R. Moldova
Maia Sandu conduce în preferințele de vot și s-ar impune în fața oricărui contracandidat și în turul doi al alegerilor prezidențiale. Majoritatea respondenților susțin aderarea la UE.
CEC a înregistrat doi candidați la alegerile prezidențiale și trei participanți la referendum. Cererea depusă de Partidul „VICTORIE” a fost respinsă de către CEC.
Pentru alegerile din 20 octombrie 2024 au fost organizate 2 221 secții de votare.
Președinta Maia Sandu, care este susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate, s-a lansat oficial astăzi în cursa electorală pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie.
Vineri, 20 septembrie 2024, începe campania electorală pentru participanții la referendumul republican constituțional și candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024.
Igor Grosu a spus că Rusia a aplicat aceste instrumente de-a lungul timpului, dar că acum „a bătut palma direct cu grupările criminale”.
Pe 13 septembrie, SUA a introdus organizația și pe lidera acesteia în lista de sancțiuni. Potrivit Departamentului de Stat al SUA, „Evrazia" a implementat un plan de influențare a viitoarelor alegeri din Moldova.
CEC a decis organizarea a 234 secții de votare în străinătate pentru referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024.
Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova, a fost înregistrată astăzi, 12 septembrie, de Comisia Electorală Centrală.
Puterea de stat în Republica Moldova s-ar afla în mâinile unor reprezentanți ai Alianței Nord-Atlantice (NATO), iar pregătirea alegerilor prezidențiale și referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană ar avea loc sub presiune administrativă.
Republica Moldova a intrat anul trecut într-un ciclu de exerciții electorale – locale, prezidențiale și parlamentare – în urma cărora, anul viitor, ar urma să fie resetată puterea politică la Chișinău. În acest context, alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c. trebuie privite ca o etapă pregătitoare pentru parlamentarele ce vor avea loc în 2025.
Puzderia de candidați din zona pro-Kremlin și pro-oligarhică ar putea părea la prima vedere un haos și o dezorientare a Moscovei, dar lucrurile nu sunt atât de simple și se mizează pe o țintă pe termen scurt-mediu.