Preşedintele în exerciţiu, un critic al Uniunii Europene și cu poziții antiucrainene, este considerat favorit.
Edmundo Gonzalez Urrutia, care se consideră preşedintele ales, denunţă „lovitură de stat”.
Rusia este suspectată de implicare și în alegerile prezidențiale din România și Croația.
Al doilea tur va avea loc duminică, 12 ianuarie, după ce actualul președinte antioccidental a câștigat turul I cu puțin sub 50% din voturi.
Milanović se va confrunta în turul doi al alegerilor prezidențiale cu Dragan Primorac, candidatul partidului premierului croat.
La 6 decembrie 2024, cu două zile înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale din România, în care urmau să se confrunte candidatul de extremă dreapta, populistul cu simpatii pro-ruse, independentul Călin Georgescu și pro-europeană Elena Lasconi, reprezentanta USR, Curtea Constituțională a României a decis, în unanimitate, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024.
Vineri, 6 decembrie 2024, la ora 12:00 începe procesul de votare pentru Alegerile Prezidențiale din România, turul al 2-lea.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a exprimat public sprijinul pentru Elena Lasconi în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România din acest weekend, subliniind autenticitatea și dragostea candidatei față de România.
Influenceri români ca impresara Ana Maria Prodan continuă să îl promoveze pe Călin Georgescu. Ca și favoritul lor, influencerii amplifică o serie de narațiuni rusești, majoritatea adaptate la România, dar și tot soiul de bazaconii pseudo-științifice sau conspiraționiste.
Dughin sugerează că România va fi absorbită de Rusia, alături de alte teritorii, într-un context mai larg al migrației și al conflictelor geopolitice.
Soros i-a cerut Maiei Sandu să o susțină pe Elena Lasconi, afirmă un fost premier pro-rus de la Chișinău după ce candidata USR a obținut majoritatea voturilor la secțiile din Republica Moldova, susține un fost premier din Republica Moldova.
Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor a produs un adevărat șoc la Kiev, unde e văzut drept un „putinist brun”. Analiștii ucraineni cred însă că Georgescu va fi înfrânt în turul doi.
Ideologul rus Alexandr Dughin, liderul Mișcării Internaționale Eurasiatice, considerat creierul din spatele invadării Ucrainei de către trupele ruse, îl laudă pe Călin Georgescu, care a ieșit pe primul loc în turul întâi al alegerilor prezidențiale din România. Într-un interviu pentru Radio Sputnik, solicitat să comenteze rezultatul alegerilor, acesta afirmă că pentru Rusia ar fi mult mai ușor să colaboreze cu Georgescu, dacă el ar ajunge președinte.
Premierul României, Marcel Ciolacu, a demisionat din funcţia de lider al partidului său, Partidul Social Democrat (PSD), după înfrângerea în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică. Marcel Ciolacu, pe care sondajele de opinie îl clasau favorit al cursei prezidenţiale, a reuşit abia un al treilea loc după primul tur de scrutin, după Călin Georgescu şi Elena Lasconi.
Kremlinul urmărește evoluția alegerilor prezidențiale din România, dar nu dorește să facă prognoze. Această poziție a fost exprimată de purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, într-o discuție cu jurnaliștii, scrie agenția rusă de presă TASS.
Georgescu a fost considerat, cândva, un tehnocrat cu o solidă carieră internațională. După încheierea acesteia, a adoptat un discurs pro-rus și anti-occidental și și-a exprimat admirația pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.
Între„revoluția pixului” Dianei Șoșoacă, „giro giro girofaru” lui George Simion și #CălinGeorgescu, suveraniștii au dominat TikTokul, pe care și-au făcut campanie inclusiv în ziua alegerilor. Împreună, suveraniștii au obținut aproape 40% din sufragii.
Elena Lasconi trece pe locul doi. Călin Georgescu, acuzat în trecut că ar avea simpatii legionare și un discurs pro-rus, a obținut, în total, cu aproape 350.000 de voturi mai mult decât următorul clasat. Georgescu a câștigat și în diasporă.
În Republica Moldova, candidata USR, Elena Lasconi este în topul preferințelor electoratului, aceasta a acumulat peste 56, 65% din voturi. Pe locul doi se află liderul PNL Nicolae Ciucă, care a obținut 20%, iar pe trei candidatul PSD, Marcel Ciolacu cu aproape 6,91% din voturile exprimate de cetățenii români din Republica Moldova.
Este un număr record de votanți moldoveni cu cetățenie română care au paticipat la acest scrutin.
Prim-ministrul R. Moldova, Dorin Recean, care deține și cetățenia română, a votat duminică în cadrul alegerilor prezidențiale din România.
Cetățenii din Republica Moldova care dețin și cetățenia română, sunt așteptați la vot, în cadrul alegerilor prezidențiale din România, la 59 de secții de votare organizate în mai multe localități.
În regiunea NORD vor fi organizate 17 secții de votare; în regiunea CENTRU - 34 secții de votare, dintre care 16 în orașul Chișinău; în regiunea SUD - 8 secții de votare.
Referendumul și alegerile prezidențiale, recent încheiate, au marcat, fără îndoială, viața politică moldovenească. Impactul emoțional pe care l-a avut referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova (care a trecut la limită) și riscul pierderii de către Maia Sandu a alegerilor prezidențiale în turul II a determinat guvernarea să promită că vor urma remanieri în cabinetul de miniștri și că va fi accelerată reforma justiției.
Liderul opoziției de la Caracas se află în Spania, unde a cerut azil politic.
După turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie a.c., ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, a fost convocat de Ministerul rus de Externe, unde i-a fost prezentată o notă de protest față de pretinse „acțiuni discriminatorii ale Chișinăului față de observatorii ruși”, atât la referendum, cât și la cel de-al doilea tur alegerilor prezidențiale. Totodată, deși nu a declarat-o în mod oficial, Moscova contestă legitimitatea realegerii Maiei Sandu pentru un nou mandat sub pretextul că în interiorul Republicii Moldova câștigător ar fi ieșit Alexandr Stoianoglo.
Partida pro-rusă a lansat campania pentru alegerile legislative care vor avea loc în 2025 în Republica Moldova cu dezinformări că Maia Sandu nu ar fi un președinte legitim. Miza: parcursul european al țării.
Întrevederea liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, cu diplomații americani de la Chișinău, opiniile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, despre procesul de reglementare a problemei transnistrene și turul II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova au fost cele mai importante subiecte dezbătute de presa din regiunea transnistreană în ultimele zile.
