Alegerile prezidențiale din Republica Moldova au fost precedate de cea mai nedemocratică campanie electorală din toți anii de independență a țării, susține purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Cetățenii din Rep. Moldova i-ar fi acordat, în esență, un vot de neîncredere Maiei Sandu la alegerile prezidențiale, iar victoria i-ar fi fost asigurată, la fel ca în 2020, de alegătorii care locuiesc în țările din Vest, rezultatele fiind falsificate, în special prin organizarea netransparentă a votului prin corespondență, potrivit Mariei Zaharova.
Indiferent de rezultatul scrutinului, acesta va consemna o premieră în istoria preşedinţiei americane.
El a felicitat poporul moldovean pentru că „și-a exercitat dreptul democratic de a-și alege propriul viitor”.
În același timp, România își reafirmă angajamentul de a rămâne cel mai implicat susținător al dezvoltării Republicii Moldova.
Rezultatele recente ale referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova și ale alegerilor prezidențiale au dezvăluit un adevăr alarmant: propaganda rusă își exercită influența prin strategii sofisticate, transformând fiecare comunicare în unelte de manipulare. Mesajele pro-Kremlin, răspândite prin rețele de influență și politicieni de la Chișinău, funcționează ca o „picătură chinezească” menită să erodeze încrederea publicului în viitorul european al țării.
Rusia a pierdut o bătălie în războiul hibrid contra Chișinăului, dar alegerile au arătat și vulnerabilitățile Moldovei, erorile de comunicare ale pro-europenilor și nevoia ca guvernarea să facă mai multe. Echipa Veridica analizează, la cald, semnificația alegerilor.
Pe 3 noiembrie a avut loc cel de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale în care s-au confruntat președinta proeuropeană Maia Sandu și candidatul susținut de Partidul Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Maia Sandu a obținut 55,4% din voturi, iar Alexandr Stoianoglo – 44,6%. Scorul acumulat de Maia Sandu este cu doar 2,3% mai mic decât cel obținut în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020. Dar care este importanța scrutinului care s-a încheiat ieri pentru Republica Moldova?
Atmosfera electorală este una deosebit de tensionată, înaintea scrutinului de mâine.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat după victoria obținută la alegerile prezidențiale că alegătorii din țară au demonstrat o mobilizare excepțională la vot, oferind „o lecție de democrație demnă de a fi scrisă în manualele de istorie”. Cu peste 1,6 milioane de moldoveni care au participat la scrutin, Maia Sandu a subliniat că „adevărul și dreptatea au învins”, evidențiind unitatea națională ca o forță crucială în fața adversităților.
CEC a anunțat primele rezultate parțiale ale alegerilor prezidențiale în care s-au confruntat actuala președintă Maia Sandu și candidatul socialiștilor Alexandr Stoianoglo
În Republica Moldova are loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale. În acest scrutin candidează pentru un nou mandat actuala președintă Maia Sandu, susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate, și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, candidat al Partidului Socialiștilor.
Premierul Dorin Recean a anunăat că, în seara zilei de 1 noiembrie, tot mai mulți cetățeni primesc amenințări anonime cu moartea prin apeluri telefonice.
Șeful statului francez afirmă că această etapă este crucială nu doar pentru R. Moldova, ci și pentru Europa în ansamblu. „Vreau să transmit cetățenilor moldoveni un mesaj de curaj și speranță. Calea Europei este cea a libertății și a democrației, fundamentele unui viitor comun. Uniți suntem mai puternici”, scrie Emmanuel Macron.
Candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la funcția de președinte, Maia Sandu, s-a întâlnit cu primarul capitalei, Ion Ceban, vineri, în ajunul turului doi al alegerilor prezidențiale, pentru a discuta despre viitorul european al Republicii Moldova și soluții pentru problemele curente.
Scandalul dintre Procuratura Generală și Judecătoria Chișinău legat de trenarea cauzelor asociaților lui Ilan Șor, implicați în deturnarea cursului european al Republicii Moldova prin corupție; legăturile dintre candidatul electoral Alexandr Stoianoglo și serviciile secrete rusești; recunoașterea rezultatelor referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova de către Curtea Constituțională – sunt evenimentele care au marcat săptămâna dinaintea celui de-al doilea tur al scrutinului prezindențial din 3 noiembrie
Imixtiunea Rusiei (prin dezinformarea masivă și coruperea alegătorilor) la actualele alegeri din Republica Moldova este una fără precedent.
Ofițerii CNA și procurorii desfășoară percheziții în mai multe localități din raioanele Ștefan Vodă, Anenii Noi, Chișinău, Rezina și Orhei. Acțiunile au loc în cadrul a 6 cauze penale, pornite pentru finanțare ilegală și corupere electorală.
Scandalul dintre Procuratura Generală și Judecătoria Chișinău legat de trenarea cauzelor asociaților lui Ilan Șor, implicați în deturnarea cursului european al Republicii Moldova prin corupție; legăturile dintre candidatul electoral Alexandr Stoianoglo și serviciile secrete rusești; recunoașterea rezultatelor referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova de către Curtea Constituțională – sunt evenimentele care au marcat săptămâna dinaintea celui de-al doilea tur al scrutinului prezindențial din 3 noiembrie a.c.
Duminică, pe 3 noiembrie, vor avea loc unele dintre cele mai importante alegeri pentru parcursul european al Republicii Moldova – turul II al scrutinului prezidențial. Importanța unui președinte proeuropean pentru continuarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova este incontestabilă. Moscova face tot posibilul ca la Chișinău viitorul președinte să fie unul mai puțin european (de fapt, antieuropean).
Deși părea un lucru relativ ușor, cursa prezidențială din Republica Moldova a devenit o luptă la baionetă. Este o ciocnire existențială între două tipuri de viitor. Unul alături de Uniunea Europeană și valorile Vestului, cealaltă variantă reprezintă o revenire la metehnele trecutului cu un stat cleptocratic pe intern și manevrat de Rusia pe extern.
Alegerea de duminică, 3 noiembrie, este crucială, poate cea mai importantă din ultimii 33 de ani de la fondarea ca stat a Republicii Moldova.
Imediat după turul I al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024, cei doi finaliști ai cursei pentru funcția de șef al statului au convenit asupra organizării unor dezbateri televizate între ei. În foarte scurt timp, însă, organizarea dezbaterilor a deraiat în dispute legate de numele persoanei care urma să le modereze. În cele din urmă, s-a decis ca Maia Sandu și Alexandr Stoianologlo să aibă o dezbatere fără moderator, iar cei doi să-și adreseze reciproc câte 10 întrebări.
Veridica aduce live video & live text dezbaterea dintre Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, care va avea loc, duminică, la Palatul Republicii, începând cu ora 10:00.
Evenimentele care au marcat de departe această săptămână au fost alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, victoria lui Vladimir Plahotniuc în fața Consiliului Uniunii Europene și pregătirea dezbaterilor electorale dintre cei doi candidați electorali care au ajuns în cel de-al doilea tur de scrutin – Maia Sandu (42,49%) și Alexandr Stoianoglo (25,95%).
Ion Chicu cere anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 20 octombrie și a turului doi de scrutin.
Noi percheziții privind coruperea electorală au loc la Chișinău și în mai multe localități din raioanele Orhei, Rezina și Nisporeni
Cei doi candidați la funcția de președinte, Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, care au acces în turul doi al alegerilor, au convenit asupra Regulamentului de organizare a dezbaterii electorale, care va avea loc duminică, 27 octombrie.
La 20 octombrie 2024 Republica Moldova a fost ținta unui atac fără precedent la adresa libertății noastre, a declarat joi președinta Maia Sandu.
Rezultatele scrutinului din 20 octombrie trebuiau să confirme ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova printr-un vot de „da” consolidat al societății la referendum și păstrarea actualei dinamici a relației cu UE prin realegerea pentru un nou mandat, poate chiar din primul tur, a actualului șef al statului, Maia Sandu. Însă nu a fost să fie așa.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a dat startul tipăririi buletinelor de vot pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie 2024 destinate secțiilor de votare din străinătate.
Consiliul de Presă din Republica Moldova a contestă alegerea lui Gheorghe Gonța ca moderator al singurei dezbateri electorale dintre candidații la președinție, Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo.
