Premierul României, Marcel Ciolacu, a demisionat din funcţia de lider al partidului său, Partidul Social Democrat (PSD), după înfrângerea în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică. Marcel Ciolacu, pe care sondajele de opinie îl clasau favorit al cursei prezidenţiale, a reuşit abia un al treilea loc după primul tur de scrutin, după Călin Georgescu şi Elena Lasconi.
Kremlinul urmărește evoluția alegerilor prezidențiale din România, dar nu dorește să facă prognoze. Această poziție a fost exprimată de purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, într-o discuție cu jurnaliștii, scrie agenția rusă de presă TASS.
Georgescu a fost considerat, cândva, un tehnocrat cu o solidă carieră internațională. După încheierea acesteia, a adoptat un discurs pro-rus și anti-occidental și și-a exprimat admirația pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.
Între„revoluția pixului” Dianei Șoșoacă, „giro giro girofaru” lui George Simion și #CălinGeorgescu, suveraniștii au dominat TikTokul, pe care și-au făcut campanie inclusiv în ziua alegerilor. Împreună, suveraniștii au obținut aproape 40% din sufragii.
Elena Lasconi trece pe locul doi. Călin Georgescu, acuzat în trecut că ar avea simpatii legionare și un discurs pro-rus, a obținut, în total, cu aproape 350.000 de voturi mai mult decât următorul clasat. Georgescu a câștigat și în diasporă.
În Republica Moldova, candidata USR, Elena Lasconi este în topul preferințelor electoratului, aceasta a acumulat peste 56, 65% din voturi. Pe locul doi se află liderul PNL Nicolae Ciucă, care a obținut 20%, iar pe trei candidatul PSD, Marcel Ciolacu cu aproape 6,91% din voturile exprimate de cetățenii români din Republica Moldova.
Este un număr record de votanți moldoveni cu cetățenie română care au paticipat la acest scrutin.
Prim-ministrul R. Moldova, Dorin Recean, care deține și cetățenia română, a votat duminică în cadrul alegerilor prezidențiale din România.
Cetățenii din Republica Moldova care dețin și cetățenia română, sunt așteptați la vot, în cadrul alegerilor prezidențiale din România, la 59 de secții de votare organizate în mai multe localități.
În regiunea NORD vor fi organizate 17 secții de votare; în regiunea CENTRU - 34 secții de votare, dintre care 16 în orașul Chișinău; în regiunea SUD - 8 secții de votare.
Referendumul și alegerile prezidențiale, recent încheiate, au marcat, fără îndoială, viața politică moldovenească. Impactul emoțional pe care l-a avut referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova (care a trecut la limită) și riscul pierderii de către Maia Sandu a alegerilor prezidențiale în turul II a determinat guvernarea să promită că vor urma remanieri în cabinetul de miniștri și că va fi accelerată reforma justiției.
Liderul opoziției de la Caracas se află în Spania, unde a cerut azil politic.
După turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie a.c., ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, a fost convocat de Ministerul rus de Externe, unde i-a fost prezentată o notă de protest față de pretinse „acțiuni discriminatorii ale Chișinăului față de observatorii ruși”, atât la referendum, cât și la cel de-al doilea tur alegerilor prezidențiale. Totodată, deși nu a declarat-o în mod oficial, Moscova contestă legitimitatea realegerii Maiei Sandu pentru un nou mandat sub pretextul că în interiorul Republicii Moldova câștigător ar fi ieșit Alexandr Stoianoglo.
Partida pro-rusă a lansat campania pentru alegerile legislative care vor avea loc în 2025 în Republica Moldova cu dezinformări că Maia Sandu nu ar fi un președinte legitim. Miza: parcursul european al țării.
Întrevederea liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, cu diplomații americani de la Chișinău, opiniile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, despre procesul de reglementare a problemei transnistrene și turul II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova au fost cele mai importante subiecte dezbătute de presa din regiunea transnistreană în ultimele zile.
Actualul președinte american s-a angajat să asigure un transfer de putere „pașnic și ordonat”.
Igor Dodon și atitudinea Kremlinului față de rezultatele alegerilor prezidențiale, acțiunile Tiraspolului și Comratului pentru ancorarea Republicii Moldova pe orbita Rusiei din 2024 și încercarea de resuscitare a Partidului Social Democrat European prin ralierea lui Tudor Ulianovschi sunt câteva din evenimentele care au marcat săptămâna care se încheie.
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a declarat astăzi că alegerile prezidențiale din acest an nu au fost „libere și...
Candidata democrată l-a felicitat pe Donald Trump pentru victorie.
El și-ar fi asigurat deja votul a 277 de electori.
Actori pro-ruși și afiliați Kremlinului au lansat o campanie de dezinformare pentru a discredita victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului
Directorul General al Companiei Teleradio Moldova, Vlad Țurcanu a declarat luni că a primit o amenințare cu moartea, semnalând o...
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova au fost precedate de cea mai nedemocratică campanie electorală din toți anii de independență a țării, susține purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Cetățenii din Rep. Moldova i-ar fi acordat, în esență, un vot de neîncredere Maiei Sandu la alegerile prezidențiale, iar victoria i-ar fi fost asigurată, la fel ca în 2020, de alegătorii care locuiesc în țările din Vest, rezultatele fiind falsificate, în special prin organizarea netransparentă a votului prin corespondență, potrivit Mariei Zaharova.
Indiferent de rezultatul scrutinului, acesta va consemna o premieră în istoria preşedinţiei americane.
El a felicitat poporul moldovean pentru că „și-a exercitat dreptul democratic de a-și alege propriul viitor”.
În același timp, România își reafirmă angajamentul de a rămâne cel mai implicat susținător al dezvoltării Republicii Moldova.
Rezultatele recente ale referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova și ale alegerilor prezidențiale au dezvăluit un adevăr alarmant: propaganda rusă își exercită influența prin strategii sofisticate, transformând fiecare comunicare în unelte de manipulare. Mesajele pro-Kremlin, răspândite prin rețele de influență și politicieni de la Chișinău, funcționează ca o „picătură chinezească” menită să erodeze încrederea publicului în viitorul european al țării.
Rusia a pierdut o bătălie în războiul hibrid contra Chișinăului, dar alegerile au arătat și vulnerabilitățile Moldovei, erorile de comunicare ale pro-europenilor și nevoia ca guvernarea să facă mai multe. Echipa Veridica analizează, la cald, semnificația alegerilor.
Pe 3 noiembrie a avut loc cel de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale în care s-au confruntat președinta proeuropeană Maia Sandu și candidatul susținut de Partidul Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Maia Sandu a obținut 55,4% din voturi, iar Alexandr Stoianoglo – 44,6%. Scorul acumulat de Maia Sandu este cu doar 2,3% mai mic decât cel obținut în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020. Dar care este importanța scrutinului care s-a încheiat ieri pentru Republica Moldova?
Atmosfera electorală este una deosebit de tensionată, înaintea scrutinului de mâine.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat după victoria obținută la alegerile prezidențiale că alegătorii din țară au demonstrat o mobilizare excepțională la vot, oferind „o lecție de democrație demnă de a fi scrisă în manualele de istorie”. Cu peste 1,6 milioane de moldoveni care au participat la scrutin, Maia Sandu a subliniat că „adevărul și dreptatea au învins”, evidențiind unitatea națională ca o forță crucială în fața adversităților.
