Printre aceștia figurează și Aleksandr Pușkin, trăitor, o vreme, la Chișinău și autorul unor afirmații ofensatoare la adresa românilor basarabeni.
Printre victime - o femeie de 22 de ani.
Republica Moldova se află în fața unui nou moment istoric - deschiderea oficială a primului cluster de negocieri de aderare pe 15 sau 16 iunie 2026, la Luxemburg, în marja reuniunilor ministeriale. Cu toate acestea, momentul este secondat de acțiunile subsumate războiului hibrid al Rusiei.
Pacea devine posibilă doar prin lichidarea Ucrainei, iar orice armistițiu nu face decât să pregătească noi atacuri și noi suferințe pentru civili, potrivit presei pro-Kremlin.
Republica Moldova devine un hub logistic de aprovizionare a forțelor armate ale Ucrainei, iar unirea cu România va accelera acest proces, susține viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin.
A fost pe-acolo eurodeputata Diana Şoşoacă, consacrată în spațiul public autohton drept o rusofilă impenitentă și o scandalagioaică pasională.
Media internaționale precizează că n-au putut verifica informația în mod independent.
De cealaltă parte a frontului, au fost uciși oameni în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk.
Apărarea susține că procesul a fost afectat de nereguli și anunță că va continua căile de atac, în timp ce Procuratura Anticorupție consideră pedeapsa prea blândă și cere majorarea acesteia la 13 ani de închisoare.
Prejudiciile estimate sunt de peste 455 de milioane de lei, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.
Alegerile parlamentare din Armenia, programate pentru 7 iunie a.c., au devenit un scrutin cu miză geopolitică majoră, desfășurat sub presiunea concurenței dintre Rusia și Occident și sub influența directă a unor mesaje și acțiuni externe.
“Ce face Republica Moldova cu dronele căzute pe teritoriul său?”. Aceasta a fost întrebarea pe care i-a pus-o un coleg ucrainean lui Rosian Vasiloi, analist militar și de securitate, care a condus Poliția de Frontieră a Republicii Moldova în 2019 și în 2021-2023 și a lucrat în Ucraina în perioada 2014-2016. În afară de faptul că uneori plasăm dronele pe scările Ministerului de Externe când vine ambasadorul Federației Ruse pentru a primi note de protest din partea Chișinăului pentru încălcarea spațiului aerian moldovenesc de către obiecte zburătoare ruse, nu e clar care e răspunsul la această întrebare. Ucrainenii, însă, încă din 2014, au luat dronele căzute pe teritoriul lor drept o oportunitate de cercetare și dezvoltare a propriilor sisteme de apărare moderne. Poate oare Republica Moldova să facă același lucru? Aflați mai multe din interviul cu Rosian Vasiloi de mai jos.
Vineri e aşteptat la reuniune şi președintele Vladimir Putin.
Potrivit ministerului rus al Apărării, 354 de drone inamice au fost doborâte peste noapte.
Ne referim la Aleksandr Lukașenko, așa-zisul președinte al Republicii Belarus, și Igor Dodon, așa-zisul ex-președinte al Republicii Moldova, care s-au întâlnit la Minsk, într-o ambianță „prietenească”, după o „conferință internațională, interpartinică despre suveranitatea statală”, temă ce sună profund ironic, batjocoritor într-o țară vasală, suverană doar cu numele. E cam cum s-ar organiza în Rusia o conferință despre pace sau suveranitatea limitată a noilor state post-sovietice.
MAE de la Chișinău a condamnat incidentul, afirmând că acesta este o consecință directă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Pe front, invadatorii pierd teren.
UE trece sub tăcere corupția, torturile, abuzurile și cazurile de detenție politică din Ucraina pentru a continua finanțarea Kievului, potrivit presei pro-Kremlin.
Scenariu clasic: Moscova a anunțat că va restricționa importurile de fructe și legume din republica ex-sovietică din sudul Caucazului.
Au fost cu 24% mai multe decât în aprilie.
„Intruziunea dronei şi explozia acesteia într-o zonă dens populată în urma căreia au fost răniţi cetăţeni români sunt încălcări grave ale Cartei ONU şi dreptului internaţional” – subliniază diplomația română.
Autoritățile de la Chișinău ar putea înscena prăbușirea unei drone, la fel ca în România, pentru a provoca o nouă escaladare a tensiunilor în relațiile moldo-ruse, susține Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova.
Nu au fost deteriorate echipamentele esențiale.
Moscova pare foarte iritată de legăturile Erevanului cu Uniunea Europeană.
Doi oameni ar fi fost ucişi în regiunea de frontieră Belgorod.
Doi cetăţeni români au fost răniţi de o dronă rusească.
Doi oameni au fost răniţi.
Autoritățile de la Chișinău și-au revizuit, în ultimul an, abordarea problemei transnistrene, începând să promoveze o politică pro-activă în relația cu regimul separatist de la Tiraspol, inclusiv să elimine preferințele comerciale și fiscale obținute în trecut de entitatea secesionistă.
Ne menţinem prezenţa în Ucraina – precizează diplomația de la București.
Chișinăul a lansat un atac hibrid asupra Transnistriei cu scopul de a discredita prezența Grupului Operativ al Trupelor Ruse în stânga Nistrului, susține propaganda rusă de la Tiraspol.
În timp ce concetățenii noștri discută cu pasiune rezultatele Eurovisionului, consecințele inundațiilor de sâmbătă seara sau câți bani au lăsat moștenire părinții procurorului general, vecinii ucraineni sunt atacați cu mii de drone și rachete hipersonice, care lovesc fără discernământ în blocuri, centre comerciale, stații de metro, oficii poștale, teatre, muzee, biblioteci, universități, biserici, mănăstiri... Iar Lavrov îi sperie satanic, suprarealist, pe diplomații străini că trebuie să fugă din Kiev căci vor urma lovituri și mai devastatoare. Dar ce să facă localnicii?