Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu încearcă să rescrie istoria prin inventarea unei analogii a Holodomorului ucrainean – foametea și deportările organizate în perioada sovietică în Basarabia, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Potrivit analiștilor, înaintarea lor în februarie 2026 a fost cea mai lentă din ultimii aproape doi ani.
Ucraina a trimis, la rându-i, 283 de drone asupra teritoriului inamic.
Deputații socialiști și comuniști au votat împotrivă, iar membrii fracțiunii „Alternativa” s-au abținut de la vot.
O conferință organizată de Consiliul Europei la Chișinău a analizat modalitățile de consolidare a rezilienței în fața dezinformării și a manipulării informaționale externe.
Acesta „nu este un președinte legitim, trebuie să demisioneze și să fie judecat ca hoț și criminal”.
Criza provocată de poluarea apei din Nistru a fost și un teren de acțiune pentru propaganda Kremlinului. Ca și în alte situații similare, aceasta a acționat pe mai multe direcții: a răspândit falsuri menite să inducă panică, a lansat versiuni alternative pentru a muta vina pe alții și a ascuns deliberat cauza reală pentru publicul din Rusia. Dincolo de dezinformare, cazul scoate în evidență o problemă mai profundă: cât de pregătită este Republica Moldova să facă față unor astfel de crize, sau unor scenarii și mai grave, într-un context regional dominat de război și atacuri hibride.
Săptămâna curentă a fost marcată de două probleme definitorii pentru Republica Moldova – Nistrul și conflictul transnistrean. În ultimii ani, Chișinăul a închis ochii la lucrările abuzive ale Ucrainei pe Nistru pentru a obține sprijinul Kievului în soluționarea conflictului transnistrean. Kremlinul a urmărit să alimenteze meșteșugit tensiunile moldo-ucrainene, consolidând regimul separatist din stânga Nistrului. În urma poluării Nistrului, Rusia și agenții pro-Kremlin din Republica Moldova au încercat din nou joace aceeași carte a problemelor sensibile dintre Chișinău și Kiev. Retorica rusească a mutat accentul de pe vina armatei ruse pentru atacul care a provocat poluarea Nistrului pe pretinsa incompetență a autorităților moldovenești în gestionarea crizei, asistate de altminteri de România și UE.
Kievul ar putea rămâne fără bani în câteva săptămâni, dacă nu primește noi finanțări.
Infrastructura și clădirile rezidențiale din orașul Izmail au fost avariate.
În al cincilea an de război, un brav general de pe Bâc visează să tranșeze, împreună cu Putin, teritoriul Ucrainei. E un general aflat demult în retragere, octogenar, dar foarte activ, sârguincios, postând și redistribuind zilnic în rețeaua socială diferite texte, filmulețe, ale căror mesaje nu coincid uneori cu așteptările pe care le avem de la o persoană cunoscută în societate ca om rezonabil, decent, normal.
Aproape 20 de oameni au fost duși cu forța în Rusia.
Apa din râul Nistru este bună de băut, potrivit rezultatelor de laborator, iar autoritățile trebuie să aprovizioneze municipiul Bălți cu apă tehnică, susține primarul capitalei, Ion Ceban.
Experții Secției tehnico-explozive au evacuat încărcătura și au distrus-o prin explozie controlată.
Va reaminti necesitatea consolidării sprijinului Alianţei Nord-Atlantice pentru statele partenere, în special Republica Moldova, vizate de acţiunile hibride ale Rusiei.
Sunt acuzați că au încercat să trimită „pachete conținând dispozitive incendiare”.
Un atac al Rusiei din 7 martie 2026, asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk din Ucraina a dus la poluarea apelor râului Nistru cu produse petroliere şi posibil cu alte substanțe toxice.
Ministerul Afacerilor Externe condamnă incidentele care pun în pericol securitatea cetățenilor și reafirmă necesitatea respectării suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova.
Zilele acestea se împlinesc două decenii de la renumitul embargou rus impus vinurilor moldovenești în 2006. O decizie a Moscovei, care a distrus companii, a influențat destine umane, dar și a schimbat structural industria vinului din Republica Moldova. Și ne-a oferit o lecție, poate cea mai importantă de la independență încoace.
Ministrul Educației de la Chișinău, Dan Perciun, aplică o ideologie fascistă în raport cu profesorii care promovează „propaganda rusească”, iar acțiunile sale confirmă planurile guvernării de a pregăti țara pentru ocupație românească, potrivit presei de stat de la Moscova.
La Otaci (raionul Ocnița) ar fi fost dezvelit un „monument dedicat călăului poporului moldovean” – generalului român Stan Poetaș, potrivit publicației Gagauznews.
Regimul de la Kiev a distrus complet opoziția politică din Ucraina, iar singura alternativă reală la putere se află acum în afara țării și se bucură de sprijinul societății, potrivit presei pro-Kremlin.
Polițiștii de frontieră au observat un aparat de zbor neidentificat, asemănător unei drone de tip Shahed, în apropierea graniței cu Ucraina, în noaptea de 17 martie.
Atacul din 7 martie a provocat scurgeri de produse petroliere în fluviul Nistru, ridicând riscuri semnificative pentru mediu și pentru alimentarea cu apă a R. Moldova.
Printre victime: o femeie ucisă, trei copii răniţi.
Vrea şi adoptarea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse.
Rusia susţine că a doborât peste 100 de drone în weekendul recent încheiat.
Măsura intră în vigoare pe 16 martie și a fost adoptată după după ce autoritățile au detectat depășiri ale nivelurilor admise de produse petroliere și hidrocarburi în apă.
A fost condamnată de regimul dictatorial de la Minsk, considerat cel mai docil satelit al Rusiei, la unsprezece ani de închisoare, în urma unui proces cu ușile închise.
La bord era și un marinar român.
Ministerul Afacerilor Externe a condamnat incidentul.
Au fost lovite și avariate clădiri rezidențiale, școli și firme private.