„Apartenenţa la NATO nu reprezintă o ameninţare de securitate pentru nimeni” - reafirmă purtătorul de cuvânt al diplomaţiei de la Bucureşti, Andrei Ţărnea.
În orașul de pe Volga a avut loc, între 23 august 1942 și 2 februarie 1943, cea mai mare bătălie din al Doilea Război Mondial.
Trupele Moscovei „continuă să folosească arme grele”; în vestul Rusiei „civili au fost uciși sau răniți”.
S-a constatat „nerespectarea standardelor sanitare și igienice în probele de nisip și apă de mare” din stațiunea Anapa și alte zone din sud-vestul regiunii Krasnodar.
Ambele părţi sunt discrete cu privire la propriile pierderi militare.
Moscova şi Kievul s-au acuzat reciproc, în mod repetat, că au încălcat acest moratoriu, oricum fragil, care stipula că nici ucrainenii nu vor mai lovi infrastructura energetică rusească.
„Bombardează ca nebunii” - le-a spus el reporterilor.
Pe TikTok s-au înmulțit conturile de propagandă care atacă Uniunea Europeană și fac apologia președintelui rus, Vladimir Putin.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a condamnat atacul și a subliniat că aceasta demonstrează, încă o dată, că Rusia nu este interesată de un armistițiu.
O relație bună cu Rusia ar ajuta SUA să izoleze China. Decizia lui Putin de a continua războiul din Ucraina ar putea însă convinge Washingtonul că europenii rămân cei mai importanți parteneri.
Liderul sârbilor bosniaci este căutat de justiţia din ţara sa pentru atac la ordinea constituţională.
Ministerul Apărării dă asigurări că noii recruți, 160 de mii, nu vor fi trimiși în Ucraina invadată.
„Există motive întemeiate pentru a face acest lucru, având în vedere situația foarte gravă din Ucraina" - a declarat ministrul Apărării, Pål Jonson.
O delegație americană a purtat separat negocieri cu reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei la nivelul grupurilor de experți, între 23 și 25 martie a.c., la Riad, în Arabia Saudită, ia cel mai important rezultat al acestor discuții pare să se referă la un armistițiu la Marea Neagră. Se creează, însă, impresia că SUA și Rusia au înțeles în mod diferit cele convenite.
Președintele SUA amenință Rusia cu tarife pe petrol, dacă Moscova compromite negocierile de pace.
Bașcana Găgăuziei a transmis scrisori președinților Rusiei și Turciei, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdoğan, cerând intervenția acestora pentru a sprijini eliberarea sa.
„Cred că vrea pace” - a mai spus el despre preşedintele rus, Vladimir Putin.
Ucraina spune că va sprijini orice idee care duce la o pace stabilă și justă.
Timp de 30 de zile, atacurile asupra infrastructurilor energetice ucrainene și ruse vor înceta.
Media internaționale amintesc că rușii au pus până acum condiții maximale pentru încetarea luptelor.
Șeful ei, generalul Valeri Gherasimov, declarase că trupele sale au recuperat, deja, „mai mult de 86%” din zonele controlate de inamicul ucrainean.
În urma discuțiilor cu SUA din Arabia Saudită, din 11 martie a.c., Ucraina și-a arătat disponibilitatea de a accepta o încetare totală a focului în războiul cu Rusia pentru 30 de zile. Această decizie a Ucrainei a fost salutată de către SUA și UE, iar președintele american Donald Trump a declarat că este gata să-l invite din nou la Casa Albă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Kievul respinge categoric pretenţiile Moscovei pentru un acord de pace.
Natalia Morari, concubina oligarhului fugar Veaceslav Platon, a încercat să confere acțiunilor sale propagandistice orientate împotriva cursului european al Chișinăului o „dimensiune europeană”, cu un interviu luat de la fostul candidat la funcția de președinte al României, Călin Georgescu, sprijinit de spionajul rusesc.
Dacă preşedintele rus Vladimir Putin, care a invadat Ucraina în 2022, nu este oprit, „va merge sigur în Moldova şi poate mai departe, în România”, avertizează preşedintele francez Emmanuel Macron.
Presa moscovită îl consideră „duhovnicul” președintelui Vladimir Putin.
Întâlnirea ruso-americană de la Riad din 18 februarie a.c., unde s-a discutat inclusiv pacea în Ucraina, a bulversat Europa care se confruntă în prezent cu cea mai mare criză de securitate de la războiul al doilea mondial.
UE vrea să continue războiul din Ucraina, în timp ce liderii americani și ruși salvează statul ucrainean de o posibilă dezmembrare, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Rusia neagă că a cerut retragerea NATO din Europa de Est.
Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, spune că rușii „au ocupat mult teritoriu, așa că au cărțile în mână”.
