Bașcana Găgăuziei a transmis scrisori președinților Rusiei și Turciei, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdoğan, cerând intervenția acestora pentru a sprijini eliberarea sa.
„Cred că vrea pace” - a mai spus el despre preşedintele rus, Vladimir Putin.
Ucraina spune că va sprijini orice idee care duce la o pace stabilă și justă.
Timp de 30 de zile, atacurile asupra infrastructurilor energetice ucrainene și ruse vor înceta.
Media internaționale amintesc că rușii au pus până acum condiții maximale pentru încetarea luptelor.
Șeful ei, generalul Valeri Gherasimov, declarase că trupele sale au recuperat, deja, „mai mult de 86%” din zonele controlate de inamicul ucrainean.
În urma discuțiilor cu SUA din Arabia Saudită, din 11 martie a.c., Ucraina și-a arătat disponibilitatea de a accepta o încetare totală a focului în războiul cu Rusia pentru 30 de zile. Această decizie a Ucrainei a fost salutată de către SUA și UE, iar președintele american Donald Trump a declarat că este gata să-l invite din nou la Casa Albă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Kievul respinge categoric pretenţiile Moscovei pentru un acord de pace.
Natalia Morari, concubina oligarhului fugar Veaceslav Platon, a încercat să confere acțiunilor sale propagandistice orientate împotriva cursului european al Chișinăului o „dimensiune europeană”, cu un interviu luat de la fostul candidat la funcția de președinte al României, Călin Georgescu, sprijinit de spionajul rusesc.
Dacă preşedintele rus Vladimir Putin, care a invadat Ucraina în 2022, nu este oprit, „va merge sigur în Moldova şi poate mai departe, în România”, avertizează preşedintele francez Emmanuel Macron.
Presa moscovită îl consideră „duhovnicul” președintelui Vladimir Putin.
Întâlnirea ruso-americană de la Riad din 18 februarie a.c., unde s-a discutat inclusiv pacea în Ucraina, a bulversat Europa care se confruntă în prezent cu cea mai mare criză de securitate de la războiul al doilea mondial.
UE vrea să continue războiul din Ucraina, în timp ce liderii americani și ruși salvează statul ucrainean de o posibilă dezmembrare, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Rusia neagă că a cerut retragerea NATO din Europa de Est.
Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, spune că rușii „au ocupat mult teritoriu, așa că au cărțile în mână”.
„Informațiile (…) sunt o minciună” – ripostează Kievul.
Virulentul Dmitri Medvedev, care a amenințat constant cu arme nucleare, spune că ucrainenii trebuie să se simtă ruși, iar Maria Zaharova, de la MAE, că dacă se luptă cu Rusia, vor fi uciși. Presa pro-Kremlin continuă și să promoveze dezinformări și știri false – americanii luptă în Ucraina, ucrainenii asasinează opozanți ruși, iar europenii sunt obligați să mănânce viermi.
El pretinde că Rusia a demonstrat că poate obține „pacea prin forță”.
Ultimele atacuri rusești asupra Kievului s-au soldat cu cel puțin un mort și trei răniți, între care o fetiță de nouă ani.
Kievul condiționează schimbul, de capacitatea lui Donald Trump de a așeza cele două părți la masa negocierilor.
Volodimir Zelenski și-a recunoscut lipsa de legitimitate și legalitate, iar liderii occidentali vor să scape cât mai repede de el, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Trump doreşte să discute cu Zelenski despre securitatea activelor Ucrainei, cum ar fi mineralele rare.
Putin ar putea alege ca succesor un fost bodyguard de-al său, potrivit presei independente ruse. Aceasta scrie și despre valul de crime comise de infractorii ruși care se întorc de pe front și despre pierderile mari înregistrate în războiul din Ucraina.
Putin a crezut că, prin invadarea Ucrainei și implicarea în războaiele din Orient, îi redă Rusiei statutul de mare putere. Rezultatul a fost pierderea influenței Moscovei pe termen lung.
Chișinăul nu trebuie să cedeze în conflictul energetic, declanșat de Moscova în regiunea transnistreană, pentru că o bună parte a populației de peste Nistru îl așteaptă pe Putin, ca pe un salvator, și acuză autoritățile centrale ale Republicii Moldova că i-ar fi lăsat intenționat fără lumină și gaz. De această părere este Dumitru Iancev, fost judecător la Tiraspol, care relatează în cadrul unui interviu pentru Veridica despre starea de lucruri din enclava secesionistă după 1 ianuarie 2025, când oamenii de acolo reușesc să supraviețuiască doar datorită faptului că această iarnă este mai blândă.
Kremlinul consideră prematură discuţia despre această întâlnire.
Regiunea separatistă transnistreană se confruntă, începând cu 1 ianuarie 2025, cu o gravă criză energetică, declanșată intenționat de către Rusia cu scopul de a provoca scumpirea curentului electric și a gazului, generând astfel nemulțumirea cetățenilor moldoveni față de actuala putere proeuropeană în perspectiva alegerilor parlamentare care urmează să aibă loc anul curent.
Colecția de vinuri a lui Vladimir Putin a fost stocată în depozitul Combinatului de Vinuri Cricova în luna februarie 2022.
Scopul discuțiilor ar fi încetarea războiului din Ucraina.
Printre provocările orchestrate de Rusia împotriva Republicii Moldova, care vor crește constant până la parlamentarele din 2025, se numără și refuzul Tiraspolului de a primi gaze naturale de pe malul drept al Nistrului. În această iarnă, unii moldoveni vor plăti pentru căldură sume exagerate, din cauza incompetenței fostelor guvernări, iar misiunea de pace în Ucraina a lui Donald Trump nu trezește prea mult optimism. Declarațiile îi aparțin deputatului PAS, Oazu Nantoi, expert pe problema transnistreană, și au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Veridica.
Comunicatul președinției ruse nu admite însă direct că avionul a fost lovit de rachete rusești.
