UE acceptă Ucraina și Republica Moldova din motive geopolitice, nu pentru că cele două state îndeplinesc criteriile de aderare, potrivit presei pro-Kremlin care o citează pe Maria Zaharova.
ȘTIRE: Moscova va urmări negocierile UE privind aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la blocul comunitar, a declarat, reprezentanta MAE rus, Maria Zaharova [...] „Vom vedea cum desfășurarea lor va influența procesele din interiorul acestor state, transformarea însăși a UE, care încearcă să înghită noi spații, neglijând propriile principii, valori, interese și, cel mai important, starea propriilor societăți și economii”, a spus ea, comentând deschiderea, la 15 iunie, a primului cluster de negocieri al UE cu Ucraina și Republica Moldova [...]
„Starea generală în care se află atât Ucraina, cât și Republica Moldova confirmă că decizia privind deschiderea acestui prim cluster de negocieri privind aderarea lor la UE ține exclusiv de planul politic”, a remarcat Zaharova. „Acest lucru este necesar, din nou, pentru PR”, a adăugat ea. „Este necesar pentru a demonstra anumite succese ale acestor țări, state și, cel mai important, regimuri în integrarea europeană”. „Desigur, acest lucru caracterizează și însăși UE, politica de extindere, în care rolul-cheie nu îl joacă criteriile de la Copenhaga, ci considerentele de natură geostrategică”, a conchis Zaharova.
NARAȚIUNI: 1. UE înghite Ucraina și Republica Moldova, încălcându-și propriile principii; 2, Deschiderea primului cluster de negocieri este o decizie politică, nu rezultatul reformelor; 3. Integrarea europeană a Ucrainei și Republicii Moldova este un proiect geopolitic.
OBIECTIVE: Discreditarea procesului de aderare la UE al Ucrainei și Republicii Moldova; prezentarea extinderii UE ca o formă de expansiune geopolitică; delegitimarea reformelor realizate de cele două state; inducerea ideii că Bruxellesul aplică selectiv propriile criterii; alimentarea neîncrederii față de instituțiile europene în spațiul post-sovietic.
Realitate: Aderarea la UE nu se face prin decizii politice arbitrare, ci printr-un proces lung, condiționat de reforme, evaluări tehnice, criterii clare și acordul tuturor statelor membre
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Declarația Mariei Zaharova încearcă să prezinte deschiderea primului cluster de negocieri cu Ucraina și Republica Moldova ca pe o manevră de imagine a UE, însă ignoră chiar mecanismul de aderare. Clusterul „Fundamentele” este cel mai exigent dintre toate, pentru că include statul de drept, justiția, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice, achizițiile publice, controlul financiar, statisticile și criteriile economice. Acest cluster se deschide primul și se închide ultimul, iar ritmul întregului proces de aderare depinde de progresul în aceste domenii.
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus începe, brusc, să invoce valorile, normele și standardele europene, după ani în care diplomația rusă și propaganda Kremlinului le-au prezentat ca fiind lipsite de valoare, ipocrite sau ostile „lumii ruse”. Declarația reprezintă, indirect, o recunoaștere de către Ministerul rus de Externe a faptului că există criterii, norme și standarde europene, inclusiv criteriile de la Copenhaga. Zaharova nu aduce însă niciun argument concret care să arate că apropierea Ucrainei și Republicii Moldova de UE încalcă interesele societăților și economiilor europene. Este o afirmație politică, nu o analiză bazată pe date și criterii.
Propaganda rusă prezintă integrarea europeană ca pe o formă de expansiune geopolitică, deși aderarea la UE este un proces voluntar. Nici Ucraina, nici Republica Moldova nu sunt obligate să adere la UE. Ele au depus cereri de aderare, au obținut statutul de țări candidate, au trecut prin etape de evaluare și screening și au fost invitate să deschidă negocieri în baza unor concluzii adoptate de instituțiile europene și de statele membre. UE nu „înghite” țări, ci negociază cu state care solicită aderarea și acceptă să-și armonizeze legislația cu acquis-ul european.
În cazul Ucrainei, apropierea de UE reflectă o opțiune politică și socială exprimată de-a lungul mai multor ani. Protestele Euromaidan din 2013–2014 au izbucnit după ce conducerea de la Kiev a renunțat la semnarea Acordului de Asociere cu UE sub presiunea Moscovei. Ulterior, Rusia a anexat ilegal Crimeea, a sprijinit mișcările separatiste din Donbas și a declanșat invazia la scară largă din 2022, tocmai pentru că apropierea Ucrainei de UE și de spațiul euroatlantic reprezenta un obstacol în calea ambițiilor sale geopolitice. După Euromaidan, Ucraina a semnat Acordul de Asociere cu UE, acesta a intrat în vigoare, iar țara a depus oficial cererea de aderare după începutul invaziei ruse.
Un parcurs asemănător există și în cazul Republicii Moldova. Conducerea politică aleasă de cetățeni (președintele, guvernul și majoritatea parlamentară) a susținut integrarea europeană ca direcție strategică. Referendumul constituțional din 2024 a introdus obiectivul integrării europene în Constituție. Sondajele arată o orientare proeuropeană suficient de puternică pentru a susține acest parcurs. Prin urmare, integrarea europeană nu este o construcție artificială impusă din exterior, ci rezultatul unor opțiuni politice interne.
Afirmația că deschiderea clusterului este doar PR ignoră faptul că ambele state au avut de îndeplinit etape concrete înainte de această fază. Ucraina și Republica Moldova au trecut prin procesul de screening, prin care legislația și instituțiile lor au fost evaluate în raport cu acquis-ul UE, și au adoptat foi de parcurs privind statul de drept, administrația publică și funcționarea instituțiilor democratice. Comisia Europeană a constatat, în Pachetul de extindere 2025, progrese importante în ambele cazuri, dar a subliniat că reformele trebuie continuate, mai ales în domeniile legate de statul de drept, justiție și administrație publică.
Republica Moldova a parcurs o serie de etape importante. În cazul ei, evaluările europene au vizat, între altele, reforma justiției, combaterea corupției, deoligarhizarea, combaterea crimei organizate, reforma administrației publice, managementul finanțelor publice, implicarea societății civile și protecția drepturilor omului.
Prin urmare, UE nu renunță la propriile reguli pentru a ingegra Ucraina și Republica Moldova, ci tocmai aceste reguli obligă cele două state să-și reformeze instituțiile înainte de aderare. Deschiderea negocierilor nu înseamnă o aderare automată, iar deschiderea primului cluster nu garantează intrarea rapidă în UE. Ea marchează începutul unei etape dificile, în care fiecare capitol trebuie negociat, evaluat și închis în funcție de rezultate.
CONTEXT: La 15 iunie 2026, UE a deschis primul cluster de negocieri de aderare, „Valori fundamentale”, atât cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova. Clusterul include domeniile esențiale pentru orice stat candidat: statul de drept, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice, justiția, libertatea și securitatea, achizițiile publice, statisticile, controlul financiar și criteriile economice.
Fiecare stat candidat trebuie să-și armonizeze legislația cu acquis-ul european, să aplice reforme și să demonstreze că instituțiile sale pot funcționa potrivit standardelor europene. În ambele cazuri, Kremlinul prezintă apropierea de UE ca pe o amenințare geopolitică, deoarece pierde influență asupra unor state pe care continuă să le trateze ca parte a propriei sfere de control.
