Blocul Alternativa s-a lansat în campania electorală pe 29 august a.c., fără prea mult fast și convingere, în fața Parlamentului Republicii Moldova, dar cu discursuri clasice și mesaje țintite legate de bunăstare. Cu toate că la nivel declarativ se prezintă o construcție politică pro-europeană, liderul informal al alianței și președintele Mișcării Alternative Naționale, Ion Ceban, nu a pronunțat niciodată în discursul său de lansare a blocului cuvântul “Uniunea Europeană”.
O tactică care de altfel în ultimele luni s-a regăsit și în discursul celorlalți lideri ai Blocului Alternativa la întâlnirile cu alegătorii din teritoriu. Toți liderii ai acestui bloc politic au avut, într-o formă sau alta, un trecut asociat cu Partidul Comuniștilor sau cu forțe oligarhice anti-europene.
“Vom proteja și sprijini atât tinerii, cât și vârstnicii, pe cei social vulnerabili. Vom implementa programe de susținere a familiilor tinere, de creștere a natalității și vom asigura o bătrânețe demnă. Vom crea locuri de muncă, vom susține dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și vom stimula creșterea economică a țării. Vom opri migrația. Oamenii vor putea trăi și munci acasă, în Republica Moldova, cu salarii europene,” a spus Ceban.
Întrebat în conferința despre trecutul său anti-european deschis și organizarea unui referendum ilegal în 2014 privind ruperea UTA Găgăuză de Republica Moldova și aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, Ceban a făcut un exercițiu de “whataboutism” (tactică de evitare frontală a întrebării și mutarea răspunsului pe o cu totul altă temă -n.r.) și a contracarat și o prezumtivă campanie pe care ar fi făcut-o el pentru referendum privind integrare aeuropeană a Republicii Moldova de pe 20 octombrie 2024.
“În ce privește vectorul integrării europene, Dvs ori nu sunteți informat, ori în mod intenționat faceți această manipulare publică. Am făcut campanie pentru referendum cu toată echipa. Plus 300 de cetățeni în fiecare zi. Am discutat cu foarte mulți oameni și reiterez, cred că acest lucru a fost foarte bun pentru rezultatul final”, a spus Ceban vizibil iritat.
Blocul Electoral „Alternativa” reunește Partidul Mișcarea Alternativa Națională (Ion Ceban), Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (Ion Chicu), Partidul Acțiunii Colective „Congresul Civic” (Mark Tkaciuk) și pe fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, contracandidatul Maiei Sandu la ultimele alegeri prezidențiale din octombrie 2024.
Veridica a radiografiat succint biografiile celor patru lideri ai Blocului Alternativa pentru a vă prezenta principalele momente din carierele lor politice.
Ion Ceban
Actualul primar al Chișinăului si lider al MAN, Ion Ceban, și-a început cariera sa politică în administrația comunistă a anilor 2000 în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Ceban a părăsit corabia comuniștilor după pierderea puterii în 2009 de către PCRM, iar în 2011 s-a alăturat proiectului politic al lui Igor Dodon în Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) pe listele căruia a ajuns în Parlament în 2014.
Ceban a fost unul dintre organizatorii referendumului ilegal în 2014 privind posibilitatea desprinderii UTA Găgăuză din componența Republicii Moldova și aderarea acestei regiuni la Uniunea Vamala condusă de Rusia. De asemenea, el a fost unul dintre organizatorii mai multor proteste la Bruxelles în fața instituțiilor europene împotriva drumului european al Republicii Moldova.
Ceban a fost privit mereu în rândul socialiștilor ca un locotenent apropiat al lui Dodon. După ce Igor Dodon câștigă prezidențialele din 2016, Ceban primește funcția de consilier pe politică internă, secretar și purtător de cuvânt.
Cu toate acestea, Ceban a nutrit mereu ambiții politice personale, iar în 2019, candidatul prorus susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Ion Ceban, a mimat distanțarea de factorul geopolitic rusesc, pe fondul unei alianțe conjucturale cu Partidul Acțiune și Solidaritate care a redus atunci tonul la adresa socialiștilor.
Această strategie, combinată cu o prestație lamentabilă a contracandidatului său de la blocul proeuropean ACUM, Andrei Năstase, i-au adus victoria, la mustață. Cu un avantaj de 11.294 de voturi, Ceban devenea în 2019 primul primar de stânga prorus al Chișinăului, cunoscut ca bastion al forțelor pro-europene.
De atunci, Ion Ceban a dus o campanie de „rebranding” politic, trecând de la stânga prorusă la cea proeuropeană. O schimbare la 180 de grade, care este privită cu scepticism la Chișinău, dar despre care Ceban insistă că ar fi veritabilă.
RISE Moldova a dezvăluit că în campania pentru Primăria Chișinăului, Ion Ceban a fost ajutat și de o întreagă echipă de specialiști printre care și oamenii FSB-ului rusesc printre care și Iuri Gudilin. Numele lui Iurii Gudilin a fost dezvăluit presei încă din 2020, atunci când, împreună cu o întreagă echipă de consultați ruși, a desantat la Chișinău, pentru a-l face pe Igor Dodon președinte pentru un al doilea mandat. Oficial, Gudilin lucra pentru „MRSK Centru” și se prezenta ca fiind inginer de rețele. În 2020, Gudilin a facilitat și configurarea unui canal de plată, folosind criptomoneda Tether, probabil pentru finanțarea operațiunilor de influență electorală.
Ceea ce atrage însă atenția este că Iurii Gudilin, ofițer FSB, și-a continuat activitatea până nu demult în Republica Moldova și a continuat să îi ofere asistență primarului Chișinăului, Ion Ceban.
„Deși eforturile sale de a influența alegerile din 2020 și 2021 din Republica Moldova au eșuat, Kremlinul continuă să organizeze eforturile pentru a readuce la putere un guvern prorus. Recunoscând pierderea sprijinului popular pentru vechea elită politică prorusă a Republicii Moldovei [PSRM și PCRM], echipa lui Gudilin a oferit sprijin unui grup politic de opoziție, Mișcarea Alternativă Națională (MAN)”, a mai precizat Trezoreria SUA, în octombrie 2022.
Gudilin a lucrat pentru Ceban și după ce acesta a ajuns primar de Chișinău. Omul FSB-ului rusesc a întrerupt oficial colaborarea cu Ceban înainte ca acesta să creeze Mișcarea Alternativa Națională (MAN), pe 21 decembrie 2022. Cu toate acestea, în noiembrie 2022, Ceban susținea că Iurii Gudilin „nu a oferit sprijin” pentru Mișcarea Alternativa Națională (MAN).
Legăturile lui Ceban cu Moscova sunt mai adânci, acolo unde a studiat un masterat în tehnologii informaționale. Mai precis, Ion Ceban a studiat „Administraţie municipală şi de stat” la Academia de Administrație Publică de pe lângă președintele Federației Ruse, dar făcut și o serii de stagii similare în Europa. Din 2019, Ceban este doctorand în administrație publică la Moscova.
În noiembrie 2023, Ceban a câștigat din nou primăria Capitalei, după o prestație din nou slabă a forțelor pro-europene care nu au putut alege un contracandidat decât foarte târziu în persoana lui Lilian Carp.
Pe 7 februarie 2025, în perspectiva alegerilor parlamentare din 28 septembrie, Ceban anunță crearea blocului politic „Alternativa”. Întrebați de unde „a venit ideea blocului politic”, Ceban a spus că „ideea a venit din partea oamenilor”.
„Alternativa” și-a propus atragerea de voturi de pe zona de centru-stânga, dar și din partea nehotărâților sau a celor care sunt pro-europeni dar din varii motive nu vor mai vota PAS la viitoarele alegeri. Experții politici opinează des că Blocul Alternativa este un “cal troian” al Rusiei, ca în cazul în care va ajunge la guvernare alături de PAS, să poată sabota din interior reformele necesare aderării Republicii Moldova la UE.
Ion Chicu
Liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) și co-președintele Blocului Alternativa, Ion Chicu, este un economist care a făcut carieră politică în administrație pe lângă partidele din zona de stânga și centru- stângă, mai precis pe lângă Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat din Moldova (PDM).
Chicu a candidat la ultimele alegeri prezidențiale din 20 octombrie 2024, la care a obținut un scor de 2,06% din sufragii. A cerut atunci să fie anulat primul tur de scrutin și nu a susținut referendumul pentru aderare la UE, deși a spus că este pro-european.
Ion Chicu a ocupat funcția de premier în guvernul socialisto-democrat din noiembrie 2019 până în decembrie 2020 și s-a remarcat ca un premier apropiat de președintele Igor Dodon care a condus Republica Moldova în perioada pandemiei de COVID-19. El s-a făcut remarcat prin faptul că a primit ajutorul umanitar dat de România sub podul de la Telecentru, la marginea Chișinăului, fapt ce a stârnit un episod diplomatic negativ.
De asemenea, Chicu s-a remarcat ărin faptul că a ignorat restricțiile din pandemie și a organizat ilegal nunta fiul său la o vinărie din afara Chișinăului.
Ulterior acestei funcții, Chicu înființează în aprilie 2021, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) pe care îl conduce încă de atunci.
Până să devină premier, Chicu a fost consilier economic al lui Igor Dodon, între iunie 2019 și noiembrie 2019. Ion Chicu a fost pus și de către Partidul Democrat al oligarhului Vlad Plahotniuc în funcție de ministru de Finanțe între decembrie 2018 și iunie 2019, după ce anterior ocupase funcția de secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
Anterior acestor funcții din Ministerul Finanțelor, Chicu a lucrat între 2010 și 2018 în calitate de consultant în domeniul managementului finanțelor publice în diferite proiecte ale Ministerului Finanțelor, Băncii Mondiale și ale companiei de consultanță și analiză economică ECORYS.
În timpul guvernării comuniste din anii 2001-2009, Chicu a lucrat începând cu 2005, mai întâi ca director al Direcției generale reforme structurale a Ministerului Economiei și Comerțului, unde a fost coleg cu Igor Dodon, care în acea perioadă era viceministru. La distanță de doar câteva luni, devine consilier al prim viceprim-ministrei Zinaida Greceanîi, poziție în care se află doar patru luni, fiind numit apoi viceministru al Finanțelor. Cariera sa este din nou legată de Zinaida Greceanîi.
Alexandr Stoianoglo
Alexandr Stoianoglo este singurul co-lider din Blocul Alternativa care nu face partide din niciun partid, dar acumulează o oarecare simpatie electorală, ca urmare a faptul că a fost contracandidatul Maiei Sandu în turul doi al prezidențialelor din 20 octombrie 2024 în fața căreia a pierdut.
În vârstă de 58 de ani, Stoianoglo a candidat din partea Partidului Socialiștilor și a fost susținut de Igor Dodon. Experții au opinat atunci că o parte din voturile pentru el ar fi venit și partea mașinăriei ilegale de vot contra plată organizată de oligarhul fugar, Ilan Șor.
Stoianoglo și-a făcut debutul ca avocat în cadrul procuraturii, mai întâi la Chișinău, apoi în Găgăuzia sa natală, înainte de a deveni, în 2001, adjunct al Procurorului General al Moldovei. În 2007, a intrat în practică privată și a lucrat în calitate de consultant și expert la Inițiativa Finlandeză de Gestionare a Crizelor, specializându-se în soluționarea conflictelor.
În această perioadă, a candidat de două ori fără succes pentru funcția de guvernator al Găgăuziei, în 2006 și 2015. În 2015, el reușește să obțină doar 3 174 de voturi (4.98%), scor care l-a clasat abia pe locul 6 printre cei 10 candidați care au participat în competiția electorală din UTA Găgăuză.
El a fost de două ori deputat, în 2009-2010 și din nou în 2010-2014, ca parte a Partidului Democrat, deținând funcția de vicepreședinte al Parlamentului în primul său mandat și, în al doilea, ca șef al Comisiei Parlamentare pentru Securitatea Statului, Apărare și Ordine Publică.
Dodon, în calitate de președinte, l-a numit procuror general în noiembrie 2019 prin decret prezidențial.
Cea mai controversată măsură a fost luată de Stoianoglo în 2020, când a suspendat pedeapsa cu închisoarea a oligarhului acum fugar Veaceaslav Platon, invocând „circumstanțe noi”, ceea ce a dus la eliberarea oligarhului din închisoare și la fuga ulterioară la Londra.
Platon fusese condamnat în aprilie 2017 la 18 ani de închisoare pentru participarea sa la furtul a aproximativ un miliard de dolari din sistemul bancar privat din Republica Moldova, așa-numitul „Furt al Miliardului” pentru care oligarhul Ilan Șor a fost condamnat în aprilie 2023.
Platon se confruntă în Republica Moldova cu acuzații că a fost creierul operațiunii de spălare de bani, denumită generic “Laundromatul rusesc” în cadrul căreia oficiali și persoane din interiorul Rusiei, prin complicitatea unor magistrați moldoveni, au spălat cel puțin 21 de miliarde de dolari în Europa, Statele Unite și alte țări între toamna anului 2010 și primăvara anului 2014, doar prin Republica Moldova.
Platon a fugit la Londra după ce Partidul Acțiune și Solidaritate, pro-european, a ajuns la putere în iulie 2021. El rămâne în Marea Britanie de unde ar putea fi extrădat în următoarele luni.
În ianuarie 2021, când Stoianoglo era încă procuror general, șeful Parchetului Anticorupție de atunci, Viorel Morari, a declarat reporterilor că soția lui Stoianoglo, Țvetana Kurdova, devenise proprietară a două companii ucrainene deținute anterior de Platon - Verlok Development Inc și Jet Business Limited.
Atât Platon, cât și Stoianoglo au respins acuzațiile, primul afirmând că cele două companii nu valorau nimic. Cu toate acestea, presa din Ucraina a prezentat dovezi că împreună companiile dețin active de milioane de dolari; predarea lor către Kurdova, conform rapoartelor, a fost o răsplată pentru eliberarea lui Platon.
În septembrie 2022, președinta Maia Sandu a semnat un decret care confirmă o decizie a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) de a-l demite pe Stoianoglo din funcția de procuror general, după ce acesta fusese deja suspendat în 2021.
În prezent, el este implicat într-o serie de dosare penale, inclusiv legate de acuzații de corupere pasivă, fals în declarații și abuz în serviciu. Stoianoglo a negat orice faptă ilicită.
Mark Tcaciuk
Fost consilier prezidențial al lui Voronin și considerat în trecut “eminența cenușie” din Partidul Comuniștilor, Mark Tcaciuk, rămâne cea mai controversată figură a Blocului Alternativa. El s-a remarcat ca un personaj politic cu deschise simpatii și conexiuni față de Moscova.
Tcaciuk nu vorbește limba română și se adresează în special segmentului vorbitor de limbă rusă.
Marc Tkaciuk a fost deputat în Parlament în mai multe mandate între 2001-2002 și 2009-2014.
Pe 23 mai 2014 a renunțat la mandatul de deputat, iar ulterior a fost exclus din Comitetul Executiv al PCRM, alături de Grigore Petrenco, comunist și lider al grupului extremist “Antifa”.
Tkaciuk s-a declarat atunci nemulțumit că Vladimir Voronin și-a schimbat discursul în raport cu Federația Rusă și că încercat să fie pe plac oficialilor din Uniunea Europeană. Atunci, dânsul spunea că se retrage definitiv din politică și că ar fi intenționat să se mute la Ialta în peninsula Crimeea, după ocuparea regiunii de către Rusia.
Ulterior, Tcaciuk s-a râzgândit și a revenit asupra idei de a renunța la politică. Taciuck înființează în 2019, alături de fostul său coleg comunist, Iurie Muntean, Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic. Partidul se poziționa atunci ca fiind „primul partid anticriză din Republica Moldova”.
Tcakiuk și Muntean erau suspectați că ar conduce discret gruparea Antifa, care își declara drept scop principal lupta cu fasciștii și unioniștii și ar fi pregătit acțiuni de destabilizare în țară. Presa a scris că membrii acestei grupări erau foarte activi luând partea separatiștilor pro-ruși din Ucraina.
Cu puțin timp înaintea înființării Congresului Civic, presa de la Chișinău a relatat despre o întâlnire a lui Tcaciuk cu fostul reprezentant al președintelui rus, Dmitri Kozak.
La momentul înființării, partidul și-a propus „schimbarea în mod rapid și radical a întregului sistem de relații publice, în care economia modernizată trebuie să fie pusă în serviciul dezvoltării umane continue”.
Partidul lui Tcaciuk militează pentru “justiție socială, solidaritate și umanismul, concepția științifică asupra lumii și analiza critică”.
Mark Tcaciuk a fost desemnat în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Bălți la alegerile locale din 5 noiembrie 2023.
În 1987 a devenit membru al Departamentului de arheologie al Academiei de Științe. În 1989 a absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. În 1991 a terminat studiile la școala arheologică de teren în Marea Britanie. Din 1992 până în 1994 a studiat la Institutul de Istorie a Culturii Materiale din Sankt Petersburg.
În anul 1995 a susținut teza de doctor, iar în următorul an a publicat cartea intitulată Arheologia libertății.
Din 2011 este administratorul Școlii Superioare de Antropologie care are grupe numai în limba rusă. În 2015, Tcaciuk mută sediul Școlii Superioare de Antropologie în fostul sediul al Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD), imobil oferit de Iurie Roșca, în prezent un militant activ al politicilor Kremlinului în Republica Moldova și România.
