Blocul Electoral Patriotic (BEP) a intrat oficial pe 18 august a.c. în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat demersul acestei alianțe. Blocul cuprinde patru partide: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin și două noi partide raliate pe zona de stânga pro-Kremlin, respectiv Inima Moldovei, condus de Irina Vlah și Viitorul Moldovei, al cărui lider este Vasile Tarlev.
Toți cei patru lideri au viziuni de stânga subsumate principalelor narațiuni ale Federației Ruse în legătură cu Chișinău și promovează mesaje împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. De asemenea, toți cei patru lideri promovează cu regularitate falsuri despre Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.
Veridica face o prezentare succintă a profilelor liderilor acestor patru formațiuni coagulate oficial cu doar două luni în urmă, pe 10 iulie a.c., atunci când toți șefii acestor partide au mers la Moscova, după care s-au întors și au oficializat relația politică, după ce au decis să meargă într-un bloc comun pentru a nu risipi voturile electoratului de pe zona de stânga prorusă.
Igor Dodon
Liderul PSRM și fostul președinte Igor Dodon, continuă să fie fie vioara întâi a acestei construcții politice, în ciuda faptului că este și el un discipol al lui Vladimir Voronin, cel mai longeviv și mai puternic lider al Republicii Moldova în era post-sovietică a Chișinăului.
În vârstă de 50 de ani, Dodon a fost crescut într-o familie modestă în Sadova, raionul Călărași, el a fost întotdeauna un politician pragmatic apropiat de Moscova, ceea ce i-a adus inevitabil o ascensiune constantă în carieră.
Mai bine de jumătate din viața și-a petrecut-o în zona administrației publice.
Pasionat de pescuit și vânătoare, a urmat o carieră politică încă de la o vârstă fragedă, urcând – așa cum spun foștii săi camarazi – complotând în spatele scenei împotriva celor care l-au ajutat cândva, inclusiv Vladimir Voronin sau oligarhul Vladimir Plahotniuc.
După o scurtă carieră academică ca economist, a intrat rapid în politică pentru a deveni ministru adjunct în Ministerul Economiei și Comerțului între 2005 și 2006, într-un guvern condus de PCRM.
În 2009, a devenit deputat al Partidului Comuniștilor, apoi a început o ofensivă politică subversivă care s-a ghidat doar după un singur principiu și anume de a prelua conducerea partidului de la Voronin.
Cu o experiență limitată în astfel de jocuri și fiind considerat prea tânăr pentru a iniția asemenea schimbări radicale în interiorul Partidului Comuniștilor, Dodon a abandonat acest demers. Mai mult, Dodon a pierdut cursa pentru Primăria Chișinăului în iunie 2011, învins de și mai tânărul rival liberal pro-român, Dorin Chirtoacă.
Această înfrângere a lui Dodon însă s-a dovedit a fi un punct de cotitură în cariera sa politică. După atacuri repetate asupra conducerii Partidului Comuniștilor, în noiembrie 2011, Dodon a format Partidul Socialiștilor din Republica Moldova - PSRM. O lună mai târziu, a fost ales lider al partidului, la vârsta de 36 de ani.
Vârful carierei sale politice a fost atins în 2016, atunci când Dodon a câștigat cursa prezidențială la vârsta de 41 de ani, și cu sprijinul imperiului media construit între timp de timp de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care ulterior s-a dovedit că ținea pe ștatul de plată partidul lui Dodon.
Mai mult, dezvăluirile jurnaliștilor RISE Moldova au arătat și strânsa legătură a lui Dodon cu Kremlinul în seria de investigații denumite #Kremlinovici, pseudonimul pe care îl primise Dodon din partea celor cu care lucra în interesul Moscovei.
Rușii au intervenit masiv, inclusiv financiar, ca Igor Dodon să ajungă președinte, așa cum investigația “Banii lui Dodon din Bahamas” a jurnaliștilor de la RISE Moldova avea să probeze.
Ulterior, în calitate de președinte Igor Dodon își coordona până și discursurile sale publice interne și externe cu Ambasada Rusă de la Chișinău. La nivel superior, Dodon executa ordinele venite din partea așa-numitei “subdiviziuni moldovenești”, un departament din cadrul Kremlinului, aflat sub conducerea intelligence-ului extern al Rusiei, mai precis a colonelului SVR, Igor Maslov.
În noiembrie 2020, Dodon pierde cursa pentru un al doilea mandat în fruntea statului, fiind învins de către lidera opoziției pro-europene de atunci, Maia Sandu.
După pierderea puterii total în 2021 și trecerea în opoziție a lui Dodon și PSRM, organele cu competențe pe zona de justiție încep urmărirea penală pe mai multe capete de acuzare.. În prezent, Igor Dodon figurează în nu mai puțin de șase dosare de corupție în diverse stadii.
Veridica a relatat pe larg că Igor Dodon figurează două dosare în instanțe – „Kuliok” și o cauză penală pentru falsificarea de acte, – precum și alte două aflate la faza de urmărire penală demarate pentru „Geanta lui Șor” și pentru îmbogățire ilicită.
De asemenea, pe numele liderului socialiștilor mai sunt deschise și alte două dosare aflate în instanțele de judecată.
Prima privește dosarul “Energocom”, o schemă de import de curent electric din Ucraina în 2008 , dar și un litigiu cu Autoritatea Națională de Integritate, după ce liderul socialiștilor nu a putut justifica provinieța a sumei de 1,18 milioane de lei.
Vladimir Voronin
Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniștilor, rămâne în continuare o figură marcantă a politici post-sovietice a Republicii Moldova. Căzut în desuet, după ce Igor Dodon l-a plasat pe locul 50 în lista pentru actualele alegeri parlamentare,
Voronin s-a răzbunat recent pe discipolul și colegul său de alianță, dezvăluind că Vladimir Plahotniuc i-ar fi dat numai 860.000 de dolari lui Igor Dodon în celebru “kuliok” [pungă neagră -n.r.] în loc de un milion de dolari, așa cum fusese înțelegerea între cei doi.
Scandalul creat de Voronin în interiorul Blocului Electoral Patriotic (BEP) riscă să diminueze din șansele electorale, dar este clar și o acțiune de răzbunare și orgoliu politic din partea mentorului către ucenicul său politic.
Pe Voronin îl leagă o strânsă apropiere de Moscova care i-a permis și în perioada sovietică, și după, o ascensiune fulminantă în cariera politică - de la brutar, în anii tinereții, până la șef de stat din 2001 până în 2009.
Mandatele sale prezidențiale au fost caracterizate de ezitări și de jocuri duble între Rusia și UE, timp în care s-au pus bazele unui sistem cleptocratic ce a condus ulterior la marile delapidări și scheme de spălare de bani de după căderea regimului Voronin, în urma protestelor de la 7 aprilie 2009.
În jurul său au gravitat mai mulți politicieni care au au deținut apoi puterea în Republica Moldova. Printre aceștia cei mai importanți sunt Igor Dodon, fost vicepremier și ministru al Economiei, după care președinte între 2016-2020 și în paralel oligarhul Vlad Plahotniuc, cel care a fost un fel de contabil din umbră al familiei Voronin și care ulterior, ajuns el la putere, a capturat instituțiile statului între 2015 și 2019.
Pe parcursul ultimelor două decenii, jurnaliștii de investigații de la Chișinău au realizat zeci de anchete jurnalistice despre afacerile familiei Voronin și a ale fiului său Oleg Voronin cotat la un moment dat cu o avere de peste 1 miliard de dolari, ale lui Igor Dodon și cele ale lui Vlad Plahotniuc. În mare parte, investigațiile făceau referire la spolierea premeditată a avutul statului, contrabandă și monopolizarea unor sectoare prin acte de corupție de toți ce enumerați.
La alegerile parlamentare din iulie 2021, Moscova i-a adus din nou împreună pe Igor Dodon și Vladimir Voronin, doi dușmani politici de moarte care nu pierdeau nicio ocazie în a se jigni și de a face diverse delațiuni publice unul despre celălalt.
În prezent, după cele mai recente dezvăluiri-bombă ale lui Voronin privind mita pe care Dodon o primea regulat din partea lui Plahotniuc, este posibil ca Igor Dodon să-și complice poziția în dosarul “Kuliok” și totodată să piardă capital politic. Mai mult, această dezvăluire ar putea complica și planurile Moscovei în ce privește un posibil scenariu ca gruparea criminală Șor să sprijine cu voturi cumpărate Blocul Electoral Patriotic (BEP), în cazul în care toți ceilalți concurenți electorali ce gravitează în jurul oligarhului fugar Ilan Șor, vor fi scoși din cursa electorală de către CEC.
Irina Vlah
După o vizită pe 10 iulie la Moscova, unde a promis că în cazul ajungerii la guvernare Republica Moldova va relua livrările de gaze din Rusia, fosta guvernatoare a UTA Găgăuză, Irina Vlah, șefa partidului „Inima Moldovei” anunța pe 22 iulie a.c. că „poporul a înaintat un bloc unitar al opoziției pentru alegeri”, iar la 29 iulie a.c. au fost depuse actele de înregistrare la CEC.
Pe 18 august „Blocul Electoral Patriotic (BEP) al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, a fost înregistrat oficial în cursa pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie a.c.
Anterior, Irina Vlah a candidat la alegerile prezidențiale din octombrie 2024, atunci când a obținut un scor de 5.38% (peste 83.000 de voturi) în primul tur, acesta fiind cel mai bun rezultat printre candidați independenți. Acest lucru a atras, se pare, și mai mult interes din partea Rusiei de a sprijini un astfel de proiect politic condus de Irina Vlah.
Printre principalele teme de campanie de la prezidențiale, Vlah a promovat mai multe narațiuni false ale Rusiei precum că aderarea la UE a Republicii Moldova va împinge țara în război și că Republica Moldova trebuie să rămână neutră, altfel va risca un război cu Rusia.
După ce, în 2023, protejata lui Ilan Șor, Evghenia Guțul, i-a urmat la cârma UTA Găgăuză, Vlah a cochetat și ea cu zona pro-europeană, fără a înregistra un succes în acest sens, ținând cont de trecutul său comunist și apropiat de Moscova. Ba mai mult, în această perioadă Vlah a învățat și limba română pentru mai multă credibilitate.
După încercarea nereușită de metamorfozare politică la 180 de grade, Vlah a revenit pe linia politicii promovate anterior și a lansat în noiembrie 2023 un proiect socio-politic de factură anti-guvernamentală denumit “Platforma Moldova”. Mesajele acestei construcțiii erau pentru oprirea așa-zisului haos generat de guvernarea pro-europeană „până când Republica Moldova nu a ajuns un stat depopulat și falit, cu datorii de miliarde către finanțatorii internaționali”.
Irina Vlah a fost guvernatoare a autonomiei găgăuze timp de opt ani între anii aprilie 2015 și iulie 2023. A câștigat primul său mandat de bașcană în 2015 cu suportul politic al Partidului Socialiștilor, iar al doilea, în calitate de candidată independentă.
Între 2005 și 2015, a fost deputată în Parlamentul de la Chișinău, fiind aleasă pe listele Partidului Comuniștilor. Vlah a continuat linia clasică a politicienilor din Găgăuzia și și-a construit mereu discursul politic și acțiunile în contradicție cu Chișinăul.
Vlah a fost mereu adepta unor relații politice și de suflet cu Federația Rusă, dar în același timp a folosit banii UE, Turciei și Azerbaidjanului, dar și ai României, pentru proiecte în regiune, fără însă ca aceste entități să aibă o influență politică mai mare decât cea a Rusiei în plan local.
Mai mult, jurnaliștii de la RISE Moldova au scris despre cum Vlah primea instrucțiuni de la Moscova până și pentru discursurile sale oficiale.
Irina Vlah a fost unul dintre inițiatorii organizării pe teritoriul UTA Găgăuze a unui referendum consultativ privind aderarea la Uniunea Vamală formată din Rusia-Belarus-Kazahstan în anul 2014. În 2017, Vlah a venit cu inițiativa ca referendumul din 2014, declarat ilegal de Chișinău, să fie marcat ca sărbătoare în regiunea autonomă găgăuză.
În urma referendumului, peste 98 la sută din participanți s-au pronunțat în favoarea vectorului estic al regiunii și al declarării independenței în cazul dezmembrarii Republicii Moldova.
Referendumul a fost declarat ilegal de către autoritățile centrale de la Chișinău, iar Procuratura Generală a intentat un dosar penal pentru infracțiunea de samavolnicie care presupune exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar şi prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
Vasile Tarlev
Vasile Tarlev este cel mai longeviv premier din istoria Republicii Moldova care a servit în două mandate din perioadă comunistă a Republicii Moldova, sub figura centrală a fostului președinte Vladimir Voronin.
Considerat un “yesman” al lui Voronin fără ambiții personale, Tarlev a avut două mandate de premier în care a pendulat între Rusia și UE. După încheierea mandatului de premier, președintele Vladimir Voronin l-a decorat cu „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție a Republicii Moldova.
Tarlev este la bază inginer și a fost luat șef în Guvernul comunist din calitatea de director al fabricii de bomboane Bucuria din Chișinău. După plecarea din fruntea guvernului, Tarlev și-a continuat activitatea managerială și a devenit în 2010 președinte al Congresului Național al Industriașilor şi Antreprenorilor din Moldova. În 2016, Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, l-a decorat cu „Ordinul prieteniei” în calitate de președinte al Congresului Național al Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova.
Ulterior, în 2017, președintele Igor Dodon l-a inclus în componența nou-formatului Consiliu Economic pe lângă Președintele Republicii Moldova, o structură ce ulterior a fost dizolvată din aparatul administrației prezidențiale de către Maia Sandu.
Tarlev s-a reactivat politic în aprilie 2024, atunci când și-a prezentat noul partid - Viitorul Moldovei. Partidul s-a numit inițial “Bugeacul Nostru” și a fost înființat în 2022, la Comrat, de către politicianul găgăuz, Valeri Ianioglo, fost bașcan interimar și prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Găgăuziei. Ianioglo este absolvent al Școlii speciale a KGB din URSS (de la Minsk) și al Institutul Politehnic din Chişinău.
Formațiunea “Viitorul Moldovei” pedalează în discursul public pe aceleași teze ale propagandei ruse privind statalitatea, neutralitatea, promovând totodată scepticism față de aderarea Republicii Moldova la UE și împotriva intrării în NATO. La alegerile prezidențiale din octombrie 2024, Vasile Tarlev a obținut în primul tur un scor de 3,19%, mai precis 49.317 voturi.
