Sacoșa lui Plahotniuc menită să îl demită pe Igor Dodon din funcția de șef de stat în 2019 îi complică situația și în 2025, chiar dacă nu există o finalitate în acest dosar de rezonanță. Aproape toate partidele afiliate lui Ilan Șor au fost lipsite de dreptul de a participa la alegerile din 28 septembrie, cu excepția formațiunii Moldova Mare al Victoriei Furtună. Transnistrenii pun presiune pe instituțiile constituționale de la Chișinău pentru a influența scrutinul parlamentar. Toate aceste evenimente alcătuiesc subiectele analizei Veridica din săptămâna curentă.
Voronin nu este martor în dosarul „Kuliok”
Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, „împins de necuratul”, după spusele lui Igor Dodon, a spus, miercuri seara, la o emisiune de la TV8 că Vladimir Plahotniuc i-ar fi dezvăluit că în punga neagră, „kuliokul”, întinsă liderului socialiștilor în iunie 2019, ar fi fost 860.000 de euro. Pentru a da mai multă greutate cuvintelor sale, liderul octogenar al comuniștilor a subliniat că a comunicat aceste fapte procurorilor anticorupție.
Igor Dodon a calificat subiectul discutat în studioul TV8 drept o provocare organizată de guvernarea PAS. Procuratura Anticorupție a precizat că Vladimir Voronin nu este martor în dosarul „Kuliok”, ci în altă cauză aflată abia la fază de urmărire penală.
Joi seară, șeful PCRM și-a pus cenunșă pe creștet, spunând că a fost provocat să facă declarațiile despre „sacoșa nefericită” la TV8 cu planul „odios” de a exploata disensiunile dintre partidele care alcătuiesc Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. El l-a desculpat pe Dodon și a acuzat instituțiile de drept de tergiversarea investigațiilor.
În realitate, cei vinovați de tărăgănarea procesului sunt avocații lui Igor Dodon, care au solicitat ca imaginile video să fie supuse unei expertize și au adus în instanța 190 de martori pentru a depune mărturii în favoarea inculpatului. Procurorii au finalizat prezentarea probelor la sfârșitul lui februarie 2025. Igor Dodon este învinuit că, în funcția sa de șef de stat, a pretins și a primit de la Vladimir Plahontniuc și Serghei Iaralov între 600.000 și 1.000.000 de dolari pentru a le promova interesele criminale.
Partidele lui Ilan Șor, fără drept de a participa la alegeri
La sfârșitul săptămânii trecute, pe 16 august, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea Partidului „Șansă”, a Partidului „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” și a Partidului „Victorie”, toate asociate organizației criminale „Șor”, împotriva Comisiei Electorale Centrale (CEC). Pe 3 august 2025, CEC a exclus formațiunile respective din lista partidelor care au dreptul să participe la alegerile din 28 septembrie. Argumentul Comisiei a fost că formațiunile respective nu au îndeplinit condițiilor legale necesare. Această decizie a fost luată de CEC în urma informațiilor furnizate de Agenția Servicii Publice privind statutul juridic al unor formațiuni.
Cu o săptămână mai devreme, pe 30 iulie, Blocul „Victorie-Победа”, format din aceleași partide, a pierdut la Curtea de Apel Centru litigiul împotriva Comisiei Electorale Centrale. Refuzul de a înregistra blocul politic pentru scrutinul parlamentar rămâne neschimbat. Comisia Electorală Centrală a respins, joi, cererea de înregistrare a Partidului „Renaștere”. În ședința de joi, CEC a luat act de încheierea Curții de Apel Centru din 19 august 2025, prin care a fost admisă cererea Ministerului Justiției privind limitarea activității a patru formațiuni politice, inclusiv a Partidului „Renaștere”. Pe 15 iulie, Consiliul UE a introdus Blocul „Victoria-Pobeda” în lista de sancțiuni. Decizia Consiliului se întemeiază pe faptul că blocul respectiv a fost înființat de Ilan Șor la 21 aprilie 2024, Marina Tauber și Evghenia Guțul. Blocul „Victoria-Pobeda” este acuzat de implicare în răspândirea de informații false, în scheme de cumpărare a voturilor în timpul alegerilor prezidențiale și al referendumului constituțional privind aderarea la UE din 2024.
Campanie concertată din parte Tiraspolului
Așa-zisul legislativ de la Tiraspol și reprezentanții consiliilor orășenești din regiunea transnistreană au solicitat, miercuri, Parlamentului și Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova, precum și organizațiilor internaționale, „acces neîngrădit” pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului care dețin pașapoarte moldovenești la alegerile din 28 septembrie curent. Reprezentanții pretinsului legislativ și-au exprimat nemulțumirea că la scrutinul prezidențial din 2024 participarea alegătorilor din Transnistria ar fi fost „limitată artificial”. Exponenții regimului secesionist din stânga Nistrului au solicitat deschiderea a 41 de secții de votare pentru transnistrenii cu pașapoarte moldovenești.
Conform regulamentrului cu privire la stabilirea numărului de secții pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului se iau în considerare datele din Registrul de stat al alegătorilor raportate la dinamica participării alegătorilor din localitățile din stânga Nistrului la ultimele trei scrutine și, complementar, informațiile sau propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate. La elaborarea propunerilor menționate, acestea țin cont de organizarea administrativ-teritorială, specificul căilor de acces și comunicare, asigurarea accesului alegătorilor la procesul de vot desfășurat în secțiile de votare distincte, particularitățile ce vizează asigurarea aspectelor de securitate și ordine publică, proximitatea secțiilor de votare care au fost constituite la alegerile anterioare, în raza acelorași localități aflate sub jurisdicția constituțională a autorităților administrației publice centrale.
Viceprepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postică, a spus la postul public de televiziune Moldova 1 că la alegerile prezidențiale din 2020 au fost înregistrate circa 31.000 de voturi ale transnistrenilor, la alegerile parlamentare din 2021 – circa 28.000, la alegerile prezidențiale din 2024, turul doi, circa 26.000. Deci, în medie, a concluzionat el, peste 28.000 de voturi. Dacă o secție de votare se formează pentru 3.000 de alegători, conform Codului Electoral, trebuie deschise 10 secții de votare”, a explicat Pavel Postică, în cadrul unei emisiuni de la postul public de televiziune Moldova1.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Roman Roșca, a declarat miercuri după ședința Guvernului că deschiderea a 30 de secții nu își are argumentare, deoarece, la alegerile trecute, au fost secții în care au votat până la 100 de persoane, iar în unele chiar și 35 de alegători.
