Media a devenit o piesă grea în puzzle-ul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, motiv pentru care “măsurile active” ale Kremlinului țintesc tot mai mult acest pilon pe care se sprijină democrația în Republica Moldova. Moscova și mașinăria sa de război hibrid iau tot mai des în colimator instituții media și jurnaliști în scopul intimidării, hărțuirii și chiar agresării lor, ceea ce degenerează deja în acte violente.
Escaladarea atacurilor asupra jurnaliștilor
Potențialul societății civile și al presei de a câștiga scrutine s-a văzut cel mai bine în cadrul referendumului din 20 octombrie 2024. Prin aportul lor, media și societatea civilă au reușit să treacă la mustață referendumul pentru modificarea legii fundamentale și înscrierea în Constituție a parcursului european al Republicii Moldova.
De atunci și până în prezent se atestă o escaladare a atacurilor de tot felul asupra jurnaliștilor din Republica Moldova, odată cu apropierea datei alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Directorul Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, vede acest fenomen ca pe unul extrem de grav.
„Ne aflăm într-un punct critic. Noi facem anual un raport pentru o fundație internațională privind atacurile asupra colaboratorilor media și raportul pentru anul 2024 arată o creștere de aproape o treime a numărului cazurilor când jurnaliștii sunt atacați sau bruscați preponderent în timpul evenimentelor organizate cu ocazia diferitor proteste sau alte întruniri de felul acesta. Asta a fost în 2024. Pentru 2025 suntem abia la jumătatea anului 2025 și deja am atins numărul de anul trecut,” a declarat Petru Macovei în emisiunea “Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.
Atacurile se realizează la modul fizic, dar și instituțional, așa că le vom prezenta pe rând pentru a avea un tablou cât mai complet a acestui fenomen.
Analistul politic, Cristian Pârvulescu, a explicat că mass media independentă din Republica Moldova a jucat, joacă și va juca în continuare un rol important în menținerea fragilei democrației moldovenești.
„Ori, mass media și organizațiile societății civile sunt principalele vizate în Moldova mai mult decât în alte părți. Modelul putinist este aproape. Să nu uităm că Vladimir Putin, atunci când a început asaltul final împotriva democrației liberale, a lucrat mai întâi împotriva organizațiilor neguvernamentale și în strânsă legătură asupra presei independente”, a spus Cristian Pârvulescu.
El a explicat că astfel de metode devin un tipar care este folosit și în alte țări europene.
„Puțin mai la vest, în Ungaria, Victor Orban a făcut același lucru. În Ungaria, presa independentă este aproape inexistentă și oricum este doar pe rețelele sociale. Se încearcă această metodă și în Republica Moldova, pentru că presa joacă un rol important în informarea opiniei publice. Sunt politicieni care își asumă pur și simplu numele șefilor lor de la Moscova să-i amenințe pe jurnaliști, pentru a induce o stare de teamă, o stare care să ducă la autocenzură înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie”, a adăugat analistul politic.
Bruscări și amenințări cu dosare penale
Bruscările fizice ale jurnaliștilor au început de la Alexei Lungu, fost jurnalist al Publika TV, ulterior transformat în om politic ca lider al Partidului “Șansă”, afiliat grupării Ilan Șor și scos din cursa electorală pentru alegerile prezidențiale de anul trecut. Comportamentul lui Lungu a fost încurajat și de inacțiunea autorităților, atunci când alți jurnaliști au fost loviți anterior cu o mătură de către Marina Tauber, una dintre “mâinile dreptei” ale grupării Ilan Șor la Orhei.
Prima victimă a lui Lungu a fost jurnalista TVR Moldova, Angelica Ungureanu, care a fost bruscată pe 1 iulie a.c. în timp ce își exercita meseria în cadrul unei ședințe de judecată a bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul.
„Politicianul Alexei Lungu a încercat să ne intimideze, chiar m-a bruscat de câteva ori, împiedicându-mă să îmi continui discuţia cu doamna Guţul. Am încercat să-l atenţionez că nu e corect însă au urmat acuzaţii. Solicităm autorităţilor să ia act de acţiunile unor politicieni care vin să intimideze jurnaliştii,” a reacționat Angelica Ungureanu.
Lungu și-a continuat șirul de acțiuni de intimidare și a abordat-o ulterior pe jurnalista ZdG, Măriuța Nistor, autoarea unei investigații despre cum operează mașinăria de vot contra plată pusă la care de Moscova prin intermediul lui Ilan Șor la alegerile prezidențiale și în cazul referendumului din 20 octombrie 2024.
De data aceasta, Lungu a amenințat-o pe Măriuța Nistor cu dosarele penale, după alegerile din 28 septembrie, în cazul în care partidele pro-ruse vor ajunge la putere.
„Asta nu e muncă, asta e manipulare și minciună. Știi care e sancțiunea pentru fals și uz de fals? Ia-ți declarațiile, eu vorbesc cu tine. Măriuța, nu ți-e rușine chiar? Trebuie să mă uit în dosarul penal ce-i acolo pentru fals și uz de fals”, i-a spus Lungu Măriuței Nistor, totul fiind surprins într-o înregistrare video.
Jurnalista a povestit că a fost abordată de Lungu care a amenințat-o că îi va deschide un dosar penal. „Ulterior, domnul Lungu a tot insistat să mă abordeze şi să mă atingă, ceea ce este vădit o încercare de a împiedica actul jurnalistic”, a povestit Măriuța Nistor.
De asemenea, directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu a declarat că Lungu a acționat premeditat și conștient în tentativa de intimidare a jurnalistei Măriuța Nistor.
„Aici nu a fost o chestiune de moment. În cazul Măriuței, acest politician s-a instalat intenționat lângă ea și a hărțuit-o non-stop atâta timp cât reportera asculta ce spune Guțul și avea sarcina și misiunea să informeze publicul despre ce spune Guțul, nu despre ce spune Lungu. Este un caz foarte concret de îngrădire nu doar a spațiului privat, dar de împiedicare a exercitării profesiei”, a spus Alina Radu.
La rândul său, Petru Macovei a explicat un astfel de comportament al lui Alexei Lungu prin faptul că asemenea acțiuni sunt executate „în special de cei din partidele proruse, pentru că și colegii de la Ziarul de Gardă și alți colegi jurnaliști de investigație au publicat și continuă să dezvăluie diverse activități ilegale și de influență rusească în Republica Moldova”.
„Ei [partidele proruse - n.r.] sunt foarte deranjați de lucrul acesta, de aceea senzația mea, de fapt certitudinea mea este că se încearcă intimidarea fiecărui jurnalist în parte pentru ca ei să nu mai îndrăznească să facă acest lucru, diminuând astfel impactul. Alegerile precedente au arătat că jurnalismul poate fi de mare impact. Și atunci, pentru că este o luptă crucială între vectorul european de dezvoltare și vectorul prorus în aceste alegeri, se vor lua diverse măsuri de intimidare,” a explicat Macovei.
Petiții SLAPP și blocarea CA-ului
Munca Moscovei de intimidare a jurnaliștilor prin interpușii săi de la Chișinău nu se oprește aici. De la partea “hard”, trecem la hărțuirea jurnaliștilor prin intimidările de natură instituțională. Vorbim mai precis de petiții de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation).
Mai exact, este vorba despre un proces care are ca scop cenzurarea, intimidarea și reducerea la tăcere a criticilor, împovărându-i pe jurnaliști cu costul unei apărări juridice.
Scopul mai mare este de inhiba participarea și dezbaterea publică. Astfel de acțiuni juridice sau procese sunt adesea intentate de persoane sau entități puternice împotriva celor care le critică, le investighează acțiunile sau exprimă opinii pe teme de interes public.
Începând cu luna mai a.c. și până în prezent, la Consiliul Audiovizualului (CA) au ajuns circa 30 de astfel de petiții de tip SLAPP. Ele vizează moderatorii importantelor talk show-uri politice de seară de la televiziunile ce se bucură de o înaltă audiență, cotă de piață și mai ales de credibilitate: TVR Moldova, PRO TV, Jurnal TV, TV8 și Moldova 1.
Petițiile sunt semnate de același Alexei Lungu, dar și de un fost jurnalist Valeriu Reniță. Ele sunt menite să intimideze moderatorii de talk-show-uri politice care formează opinia publică, precum și televiziunile neafiliate politic și care au o politică editorială independentă. În aceste petiții, Lungu și Reniță îi vizează în special pe moderatorii de talk-show-uri și modul cum aceștia discută cu invitații lor.
Veridica a intrat în posesia unei astfel de plângeri la CA și astfel redăm câteva fragmente din petiția din 16 iunie 2025 formulată împotriva TVR Moldova și a talk show-ului Punctul pe AZi ce a avut ca subiect summitul de la Odesa din 11 iunie a.c. la care liderii regional din Europa de Est și-au exprimat sprijinul pentru Kiev în cazul agresiunii militare ruse asupra Ucrainei.
„Subiectul emisiunii a fost ,,Summitul de la Odesa pe fundalul atacurilor Rusiei”. În calitate de invitați au participat: fostul viceprim-ministru pentru Reinntegrare, Gheorghe Bălan, expertul WatchDog Ștefan Bejan și fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru.
Anatol Șalaru a lansat mai multe atacuri la adresa persoanelor și institufiilor, fapt care nu a fost împiedicat de moderator. În plus, persoanele și instituțiile vizate nu au fost contactate pentru a-și prezenta pozițiile”, a precizat Valeriu Reniță.
În realitate, persoanele vizate de declarațiile fostului ministrul Anatol Șalaru sunt președintele Rusiei, Vladimir Putin și armata rusă care atacă cu recrudescență Ucraina în ultimele luni.
TVR Moldova este unul dintre cele mai țintite posturi în această speță cu circa opt astfel de plângeri de tip SLAPP la Consiliul Audiovizualui. Postul dedică cele mai multe emisiuni invaziei ruse în Ucraina și dezbate pe larg acest subiect cu invitații din studio.
Directorul TVR Moldova, Nicolae Mocanu, a declarat pentru Veridica că petițiile de tip SLAPP la adresa postului fac parte din arsenalul războiului hibrid dus de Rusia în Republica Moldova și a întregului spațiu european, având drept țintă valorile fundamentale ale democrației și principiile europene.
„Monitorizăm cu maximă atenție această formă de agresiune și suntem permanent în contact cu instituțiile responsabile și abilitate, pentru a reacționa rapid, eficient și adecvat în fața acestui tip de amenințare hibridă,” a spus el pentru Veridica.
Pe 9 iulie a.c., CA a respins una dintre petițiile formulate de Reniță și Lungu asupra TVR și a dezavuat acuzațiile petiționarilor.
„În cazul „TVR Moldova”, s-a constatat că opiniile enunțate în programul audiovizual au avut suficient substrat factologic […] astfel că nu mai era necesară intervenția moderatorului. Prin urmare, nu au fost depistate abateri de la prevederile privind asigurarea informării corecte de la art. 13 din Codul serviciilor media audiovizuale”, a precizat CA.
Președinta CA, Liliana Vițu, a declarat că acest șir de petiții, „care au devenit peste noapte foarte multe, ca și o măsură îndreptată împotriva Consiliului Audiovizualului și a capacității noastre de a ne face munca, de a fi cu ochiul pe alte conținuturi într-adevăr problematice”.
„Dar, în principal, prin aceste acțiuni de tip SLAAP, sunt hărțuite și atacate anumite televiziuni, pentru că vedem că sunt îndreptate în principal spre 3-4 posturi TV”, a spus ea.
La rândul său, membrul CA, Ruslan Mihalevschi, a spus că nu exclude “o anumită tendință sau legătură între aceste circumstanțe, care pot avea consecințe, mai exact, constrângerea pentru activitatea jurnalistică”.
Pe 16 iulie a.c., membrii CA au votat pentru respingerea a altor patru petiții depuse de Alexei Lungu și una – de Victor Pruteanu (Blocul Alternativa ), împotriva posturilor „Jurnal TV” și „TV8”.
Activitatea CA continuă să fie inundată cu și mai multe astfel de petiții din partea lui Alexei Lungu. Pe 15 iulie a.c., alte 12 noi astfel de petiții de tip SLAPP au ajuns pe masa Consiliului Audiovizualului.
„Stilul în care sunt redactate mă face să cred că nu sunt scrise nici cu bună credință, nici cu intenția reală de a monitoriza spațiul audiovizual și de a contribui la curățarea acestuia. […] Cred că trebuie să adoptăm o altă atitudine în raport cu astfel de documente. Dau dreptate presei atunci când afirmă că CA-ul este folosit ca un instrument de atac împotriva furnizorilor, prin metode de tip SLAPP”, a declarat vicepreședinta CA, Aneta Gonța.
Experții media și jurnaliștii cer de altfel ca Republica Moldova să adopte cât mai rapid legislația europeană anti-SLAPP pentru ca astfel de tentative de intimidare și abuz să fie stopate din fașă.
„Ei încearcă să-și exercite ca și cum un drept al lor constituțional, dar o fac pentru un abuz foarte clar și aici este nevoie, în primul rând, Republica Moldova să adopte legislația anti-SLAPP. Din ce cunosc, la Ministerul Justiției este un grup de lucru care lucrează la un proiect de lege care să pună în aplicare în țara noastră prevederile, reglementările europene anti-SLAPP”, a declarat directorul API, Petru Macovei.
El a adăugat că în această perioadă electorală și campanie electorală, când posturile de televiziune au un rol imens în organizarea dezbaterilor și în informarea publicului despre alegeri, este important ca CA să elaboreze niște reglementări la cele existente pentru că legea îi oferă Consiliul Audiovizualului acest drept care să permită respingerea din start a plângerilor care sunt făcute cu scopul evident de a intimida anumite instituții media.
Directoarea ZdG, Alina Radu a subliniat că în prezent se lucrează la un articol de lege nou care să prevadă și ultragierea jurnalistului, adică împiedicarea cu bună știință, premeditată a activității jurnalistului, așa cum de exemplu a făcut Alexei Lungu în cazul jurnalistei Mariuța Nistor.
Loviri și agresiuni fizice
Tot în timpul unui protest de pe 3 iulie a.c. din fața judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în timpul unei ședințe de judecată a Evgheniei Guțul, jurnalistul TV8, Andrei Captarenco a fost lovit în cap cu un băț de la steagul unui protestatar care venise în fața instanței să o sprijine pe bașcana Găgăuziei. În cadrul aceluiași incident, jurnalistul a fost îmbrâncit și lovit peste camera cu care filma acest protest.
Ulterior, Captarenco a mers la Inspectoratul de Poliție pentru a depune o plângere.
„Eu nu cred că asta este o întâmplare [că a fost lovit -n.r.]. Nu cred că au fost emoții de moment, ci mai degrabă este o strategie de-a lor pentru a intimida jurnaliștii. Organizatorii de proteste realizează că cei plătiți și aduși cu autobuze nu pot răspunde presei care sunt motivele pentru care protestează și tocmai de aceea sunt învățați de cei care îi aduc să agreseze presa și să o țină la distanță”, a declarat Andrei Captarenco pentru Veridica.
El a mai spus că experiența pe care o are îl ajută să nu se lase intimidat de astfel de gesturi, însă mai dificil este pentru tinerii reporteri și cameramani trimiși pe teren de redacțiile la care lucrează.
„Majoritatea reporterilor care lucrează în teren sunt niște copii, din punctul meu de vedere. Sunt tineri angajați care vin la muncă dimineață și seara se duc acasă de la job”, a mai spus el.
La rândul său, jurnalista și una dintre fondatoarele TV8, Mariana Rață, a declarat despre acest incident că poate reprezenta un precedent periculos.
„Când incultura, prostia și agresivitatea nu este pedepsită la timp, ea prinde curaj și se manifestă tot mai violent […] Cerem investigarea penală și tragerea la răspundere a celor care au aplicat violența împotriva lui Andrei și a celor care au instigat la violență împotriva lui. Până când cei care își permit violență și atacuri împotriva jurnaliștilor nu vor fi pedepsiți dur pentru acțiunile lor, integritatea fizică a fiecărui jurnalist din Moldova se află în pericol iminent”, a reacționat Mariana Rață pe pagina sa de Facebook.
Nu în ultimul rând, în aprilie 2025, deputata comunistă Diana Caraman, împreună cu mai mulți deputați, printre care Vladimir Voronin și Constantin Starîș, a elaborat un proiect de lege privind „agenții străini în Republica Moldova”, astfel că ONG-urile din Moldova, dar și jurnaliștii care lucrează cu fonduri din proiecte din Occident, să fie nevoiți să se înscrie ca “agenți străini” care acționează în Republica Moldova. Modelul este luat din Rusia și aplicat cu succes în prezent în Georgia, acolo unde deja societatea civilă și media este cenzurată la cote maxime.
Toate aceste acțiuni reprezintă doar câteva elemente din războiul hibrid dus de Rusia împotriva jurnaliștilor și părerile specialiștilor sunt unanime în ceea ce privește faptul că actuala situație este doar o fază incipientă a “măsurilor active” pe care Rusia le pregătește pe partea de media împotriva presei din Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie.
