Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), alături de Platforma Demnitate și Adevăr, au fost principalele formațiuni politice care au contribuit la demontarea regimul oligarhic din Republica Moldova. PAS, ca partid, și-a majorat capitalul electoral pe baza imaginii liderului său politic, Maia Sandu. Asocierea politică a acestui partid cu Maia Sandu nu a încetat nici după ce ea a devenit șefă a statului, în 2020. Deși de aproape cinci ani nu mai este liderul formal al partidului, președinta Sandu rămâne a fi și astăzi locomotiva electorală informală a PAS.
Capii de listă
După câștigarea scrutinului prezidențial din anul 2020 și plecarea Maiei Sandu de la conducerea partidului pe care l-a creat, PAS-ul s-a pomenit cu probleme de leadership. Igor Grosu, adjunctul partinic al Maiei Sandu, i-a succedat în funcție, dar nu a reușit să se impună ca lider al partidului „în ochii” societății. PAS-ul este în continuare asociat politic și electoral cu Maia Sandu, și mai puțin cu Igor Grosu, care în patru ani de când deține funcția de președinte al Parlamentului, nu a reușit să depășească cifra de câteva procente în preferințele electoratului.
Cu toate acestea, Igor Grosu este numărul unu pe lista de candidați ai PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit CV-ului său, Igor Grosu este licențiat în istorie (Universitatea de Stat din Moldova) și până a ocupa, în anul 2012, funcția de vice-ministru al Educației, pe care a deținut-o până în 2015, a activat timp de mai mulți ani în calitate de expert în cadrul unor proiecte internaționale. O scurtă perioadă, din august până în noiembrie 2015, a fost consilier principal de stat al prim-ministrului Valeriu Streleț în domeniul științei, educației, ocrotirii sănătății și protecției sociale.
Activitatea la Ministerul Educație a lui Igor Grosu a coincis cu perioada mandatului de ministru al Maiei Sandu. Odată cu lansarea acesteia în politică și crearea Partidului Acțiune și Solidaritate, Grosu a însoțit-o pe Maia Sandu în activitatea politică, devenind al doilea om în partid. În cadrul PAS, el pe rând a ocupat funcția de secretar general, prim-vicepreședinte și președinte al partidului. După ce PAS a câștigat, în 2021 alegerile parlamentare, Igor Grosu a fost ales președinte al Parlamentului. El s-a remarcat în activitatea politică ca un susținător intransigent al integrării europene a Republicii Moldova, dar și prin unele declarații care au provocat controverse, cum ar fi cea despre faptul că „deputații nu trebuie să știe să scrie legi”.
Al doilea pe lista PAS este premierul Dorin Recean, care acum patru ani era în afara vieții politice. De fapt, el nici acum nu este membru de partid. Viața politică și publică a lui Dorin Recean a fost una relativ scurtă, dar destul de încărcată în evenimente. Absolvent al Academiei de Studii Economice (specializarea managementul relațiilor economice internaționale), Recean a ajuns cunoscut publicului larg după ce devenit ministru de Interne (el intrând în exercitarea mandatului în vara anului 2012, în același timp când Maia Sandu a ocupat funcția de ministru al Educației), deși anterior a fost vice-ministru al Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor.
În funcția de ministru de Interne, Recean a ieșit în evidență în dosarul de la Interpol al lui Vladimir Plahotniuc, dar și în cazul interceptării telefonicr a convorbirii sale mai dure cu fostul șef al Serviciului Fiscal de Stat, Nicolae Vicol. La finele anului 2014, după alegerile parlamentare de atunci, Dorin Recean s-a retras pentru mai mult timp din viața politică și publică.
El a reapărut în politică în februarie 2022, cu puțin timp înainte de începe războiul în Ucraina, când fosta lui colegă din echipa guvernamentală din anii 2012-2014, președinta Maia Sandu l-a numit în funcția de consilier prezidențial pe probleme de securitate și secretar general al Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova. Peste un an, în februarie 2023, el a fost desemnat în funcția de prim-ministru.
Numirea lui Recean în funcția de premier a fost determinată de faptul că fostei șefe a Guvernului, Natalia Gavriliță, i-a fost foarte complicat să-și exercite mandatul în condițiile unui război regional. În mediul politic s-a speculat că, până la alegerile prezidențiale, în cadrul guvernului ar fi existat o luptă pentru influență între Dorin Recean și Andrei Spînu, fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care, în cele din urmă, la finele anului trecut, a plecat din funcția de ministru și a părăsit PAS.
Lista electorală a PAS
În comparație cu alegerile din 2021, lista PAS a suferit unele schimbări, dar nucleul de bază s-a păstrat. Ca și acum patru ani, cap de listă este președintele PAS, Igor Grosu (în 2021 el era președintele interimar al formațiunii). Printre primii 10 pe lista PAS se regăsesc șase persoane care au figurat și în 2021 (Igor Grosu, Doina Gherman, Veronica Roșca, Mihai Popșoi, Vladimir Bolea și Liliana Nicolaescu-Onofrei). Încă un candidat din primii zece în 2021 acum este pe locul 15 (Lilian Carp). Alți trei au dispărut de pe listă – Natalia Gavrilița (în prezent membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naţionale); Sergiu Litvinenco (în prezent judecător constituțional); și Andrei Spînu.
În schimb, în top 10 figurează acum Dorin Recean; fostul ministru de Externe, Nicu Popescu; fostul ministru al Muncii, Marcel Spătari, dar și sportiva Anastasia Nichita, candidatura căreia a provocat multe comentarii controversate.
Dintre cei de pe locurile 11-20 pe lista de candidați, șase au figurat și la scrutinul din 2025 (Natalia Davidovici, Larisa Voloh, Dan Perciun, Ion Groza, Virgiliu Pâslariuc și Radu Marian).
În total, pe lista integrală de 104 candidați, 46 au fost prezenți pe listă și la alegerile din 11 iulie 2021.
Programul electoral al PAS
Cu patru ani în urmă, PAS a venit în campania electorală cu sloganul „Moldova vremurilor bune” și cu cinci obiective naționale: 1) Dreptate, ordine și disciplină; 2) Locuri de muncă acasă și familii unite, iar până în 2025, salariul mediu pe economie să ajungă la 15.000 de lei; 3) Pensie minimă de 2000 de lei; 4) Două miliarde de lei anual pentru proiecte de modernizare a satelor; 4) Relații internaționale puternice și apropierea de Uniunea Europeană. Trebuie spus că parte din aceste obiective, cum ar fi cele ce țin de salariu mediu și pensie (și numai ele) au fost atinse sau chair depășite.
Deși în programul electoral al PAS este clar prevăzută integrarea europeană ca direcție de dezvoltare a Republicii Moldova, totuși accentul era pus pe mesajele de ordin social-economic, anticorupție și justiție.
În anul 2025 mesajul de integrare în Uniunea Europeană este elementul cheie al întregului program electoral și reiese clar din sloganul partidului: „Mergem în direcția corectă - UE, pace, dezvoltare!”. Obiectivele strategice ale PAS, ca și în 2021, sunt cinci la număr. Deși au preponderent un caracter social-economic, realizarea lor este strâns legată de UE: 1) Semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028, înainte de finalul celui de-al doilea mandat al președintei Maia Sandu; 2) Dublarea veniturilor populației active (salariați în mediul privat, profesori, medici, polițiști, liber-profesioniști și mulți alții); 3) Dublarea valorii produselor și serviciilor autohtone exportate în toată lumea; 4) Până la 3.000 km de drum în plus, construiți sau reparați până în 2029, astfel încât toată rețeaua de drumuri naționale și regionale să fie într-o stare bună; 5) Crearea unui program de promovare a culturii și tradițiilor noastre naționale, prin care vor fi finanțate evenimente din țară și din diaspora.
Spre deosibire de anul 2021, în programul electoral al PAS din 2025, cele cinci obiective strategice includ trei dimensiuni separate: 1) „Ce am făcut până acum?”; 2) „Cum vom realiza obiectivul?”; 3) „Ce riscă să piardă Moldova?”. Din cele 21 de puncte ale programului, ultimul sună inedit – „Ce se va întâmpla cu Moldova dacă partidele anti-europene preiau puterea”, în care sunt enumerate 11 provocări care ar afecta dezvoltarea Republicii Moldova în următorii ani.
Printre acestea se numără faptul că Republica Moldova ar putea fi folosită de către Rusia în războiele Kremlinului; riscul ca Republica Moldova să fie federalizată, dar și riscul ca cetățenii moldoveni să nu mai poată călători fără vize în statele UE.
