Republica Moldova își propune să deschidă în acest an cât mai multe capitole de negociere pentru aderarea la UE, iar în timpul apropiat urmează să înceapă negocierile pentru clusterul unu, ce ține de valori fundamentale, spune viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, într-un interviu pentru Veridica. Pe lângă negocierile de aderare, autoritățile de la Chișinău își propun să avanseze în două domenii-cheie: includerea Republicii Moldova în spațiul european de plăți unice în euro și integrarea completă în zona de roaming a UE. Totodată, se discută și posibilitatea liberalizării tarifelor pentru anumite produse agricole moldovenești, astfel încât producătorii să poată exporta mai ușor pe piața europeană, a mai explicat Cristina Gherasimov.
VERIDICA: Zilele trecute, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, s-a aflat în prima sa vizită în Republica Moldova, de la numirea în funcție, la 1 decembrie 2024. De ce a ales doamna Kos pentru prima sa vizită în străinătate să vină în Republica Moldova?
CRISTINA GHERASIMOV: Vizita doamnei comisar pentru extindere este un semnal foarte clar că noi continuăm să ne bucurăm și în cadrul acestei Comisii Europene de susținerea plenară pentru aderare la Uniunea Europeană. În conferința de presă pe care a ținut-o împreună cu doamna președintă Maia Sandu, pe lângă acel pachet de asistență pentru consolidarea rezilienței energetice, a transmis un mesaj foarte clar: „Republica Moldova este deja parte a familiei europene, urmează doar să formalizăm acest proces”. Vreau ca acest mesaj să îl audă fiecare cetățean al statului nostru, care încă nu crede pe deplin că Republica Moldova este cu adevărat așteptată în marea familie europeană. Noi vedem această deschidere pe parcursul a multor ani, în special a ultimilor patru ani, când ne confruntăm cu foarte multe crize și, ca o adevărată familie, Uniunea Europeană ne sprijină și ne susține atunci când parcurgem momente mai grele.
VERIDICA: Comisara pentru Extindere a anunțat la Chișinău și un nou suport financiar al Uniunii Europene. O parte din acești bani sunt destinați regiunii Transnistrene. Cum răspundeți vocilor care spun că ajutorul european pentru Transnistria înseamnă finanțarea regimului separatist în interesul Rusiei?
CRISTINA GHERASIMOV: Regiunea transnistreană este parte a Republicii Moldova. Acest ajutor este oferit de Uniunea Europeană guvernului Republicii Moldova pentru a susține cetățenii noștri care în luna ianuarie au înghețat și au stat pe întuneric. Deci, acești bani ne sunt alocați ca să susținem cetățenii noștri. Este un sprijin umanitar pentru grădinițe, școli, familii cu copii. El nu este destinat pentru a susține regimul separatist. Anume din acest motiv oferta de asistență din partea Uniunii Europene vine la pachet cu un set de condiționalități pe care trebuie să le accepte așa-numitul regim de la Tiraspol pentru a primi acești bani. O condiție este ca regimul de la Tiraspol să întreprindă acțiuni concrete prin care se respectă drepturile omului și libertățile fundamentale în regiune și trebuie convenit cu guvernul Republicii Moldova până la valorificarea acestui ajutor. La fel, o altă condiție este adoptarea de către regiunea transnistreană a unui plan asumat prin care se actualizează treptat tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune. Pentru că este un efort enorm să treci de la, practice, zero plăți pentru electricitate, la plata unui preț de piață. La fel, acești bani nu pot să meargă pentru a susține companiile mari care exportă produse. Acestea vor trebui să achite prețuri de piață pentru energie. La fel din acest pachet de asistență sunt excluse întreprinderile industriale cu consum mare de energie. Deci, noi nu oferim pur și simplu acești bani. Ei vin în schimbul unui set de condiții foarte clar stabilite și care trebuie să fie realizate înainte ca acești bani să ajungă în regiunea transnistreană.
VERIDICA: Este această criză energetică, o oportunitate de a relansa discuțiile dintre Chișinău și Tiraspol? Și poate de a reintegra această regiune?
CRISTINA GHERASIMOV: Desigur că acest sprijin financiar vine pentru a alinia gradual regiunea transnistreană la realitățile lumii în care trăim, pentru că până acum această regiune a fost total izolată de dinamica globală. Este o oportunitate pentru a readuce regiunea transnistreană în albia constituționalității Republicii Moldova. Însă depinde foarte mult de reacția așa numitului regim de la Tiraspol. Cea ce oferă Uniunea Europeană este stabilitate, este sustenabilitate și este un suport care să ne ajute pe noi ca țară să fim independenți din punct de vedere energetic. Această ofertă este inclusiv în interesul regiunii transnistrene. Sperăm că atunci când vor pune pe cântar beneficiile și ajutorul care vine din partea Uniunii Europene în raport cu neglijența și incertitudinea care vine din partea Federației Ruse, regiunea transnistreană să aleagă familia europeană, să aleagă certitudinea zilei de mâine, să aleagă o cale de progres și prosperitate în pace pentru cetățenii care trăiesc în această regiune.
VERIDICA: Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat în aceeași zi pe rețeaua X "şantajul energetic" al Moscovei, reafirmând angajamentul UE de a integra complet Republica Moldova în piaţa europeană de energie, în vederea disocierii acesteia de influenţa rusă. Va reuși acest suport financiar al UE să ne rupă definitiv de Rusia?
CRISTINA GHERASIMOV: Vreau să vă zic că din negocierile pe care le-a purtat Guvernul Republicii Moldova în ultimele săptămâni cu Comisia Europeană, vedem o deschidere pentru reforme foarte ambițioase pentru Republica Moldova, care în următorii doi ani să stabilizeze independența energetică a țării noastre. Noi în ultimii patru ani deja am pus pilonii independenței energetice. De mai bine de doi ani nu mai folosim gazul rusesc, îl procurăm de pe piețele internaționale. Însă această interconexiune fizică a infrastructurii la rețeaua de energie electrică europeană încă nu s-a finalizat. Este un proiect de infrastructură complex și de durată, care, iată, la momentul actual încă nu ne permite să ne decuplăm total de această vulnerabilitate pe care o avem astăzi. Ceea ce propune Uniunea Europeană pentru Republica Moldova este ca în decurs de doi ani să reușim să ne consolidăm independența energetică în așa fel, încât să nu mai fim șantajați și să putem alege ca țară de unde dorim să procurăm electricitatea pentru cetățeni și pentru sectorul privat.
VERIDICA: Va fi Transnistria punctul vulnerabil al Republicii Moldova în procesul de negocieri cu Uniunea Europeană?
CRISTINA GHERASIMOV: Inclusiv și comisarul pentru extindere, Marta Kos, în declarațiile sale pentru presă, în vizita la Chișinău, a vociferat foarte clar că negocierile de aderare au loc între Uniunea Europeană și Republica Moldova, adică guvernul de la Chișinău. Procesul de aderare a Republicii Moldova la UE și procesul de reintegrare a țării, sunt două procese paralele și independente pentru că regiunea transnistreană este parte a Republicii Moldova, iar noi negociem pentru întreaga noastră țară. Am văzut și în acel cadru de negocieri care ne-a fost oferit în luna iunie 2024, la deschiderea negocierilor, că nu se face nici o referință la regiunea transnistreană. Nu avem niciun capitol de negocieri pentru regiunea transnistreană, respectiv nu există un scenariu unde regiunea transnistreană ar avea posibilitatea să pună veto pe procesul nostru de aderare. Dar trebuie să fim foarte realiști și conștienți că este în interesul nostru ca țară să aderăm la Uniunea Europeană fără un conflict transnistrean, pentru că așa vom fi mai competitivi, mai puternici și vom putea oferi un spațiu de stabilitate Uniunii Europene, dar și regiunii în care suntem geografic amplasați.
VERIDICA: Exact acum un an ați preluat funcția de vicepremier pentru Integrare. Cum ați descrie această perioadă în calitate de negociator-șef al Republicii Moldova pentru aderare la Uniunea Europeană?
CRISTINA GHERASIMOV: Ca țară am reușit să stabilim o structură nouă care este responsabilă de coordonarea procesului de integrare europeană și anume a Biroului pentru Integrare Europeană. Biroul chiar din prima lună a intrat în plină forță într-un proces tehnic foarte complex care se numește screening-ul explicativ. Acest proces l-am finalizat foarte rapid, timp de patru luni. Am completat în aceeași perioada cele nouă recomandări care ne-au fost făcute în momentul obținerii statutului de țară candidate, în 2022. Aceste nouă recomandări au fost foarte complexe. Deci, din nou, din partea noastră a fost o muncă enormă în luna iunie anul trecut. În timp record am reușit să deschidem negocierile propriu-zise prin organizarea primei conferințe interguvernamentale care a avut loc la Luxemburg. Acesta a fost momentul oficial de lansare a negocierilor. Imediat după aceasta am intrat într-o altă etapă de proces tehnic -screening-ul bilateral, - unde iată că ne aflăm a șaptea lună. La această etapă mergem la Bruxelles cu echipe formate din reprezentanți ai diverselor instituții publice, unde le explicăm experților din Comisia Europeană în ce constă legislația noastră, care sunt instituțiile responsabile de anumite procese și cum ne planificăm lucrul ulterior, în așa fel încât să reușim până în 2030 să fim pe intern, pregătiți de momentul aderării la Uniunea Europeană. Este important ca în următorii patru-cinci ani, noi să reușim să pregătim țara, să preluăm aceleași responsabilități, aceleași funcții ca orice alt stat membru al Uniunii Europene. Prin urmare, a fost un an foarte, farte intens, dar unul plin de progrese, realizări majore pentru țara noastră. Cred că ar trebui să fim mândri pentru de ce am reușit să realizăm în 2024.
VERIDICA: Care este programul maxim al Biroului pentru Integrare Europeană pentru anul 2025? La ce provocări în procesul de aderare vă așteptați în acest an?
CRISTINA GHERASIMOV: În primul rând, trebuie să ducem la bun sfârșit acest proces numit screening bilateral care va fi finalizat în luna octombrie. Până atunci, în paralel, trecem la o nouă etapă de negocieri și anume la deschiderea capitolelor de negociere. Iată că suntem în așteptarea primei scrisori din partea Consiliului European prin care vom fi invitați să ne pregătim de deschiderea negocierilor pentru primul grup de capitole, așa-numitul cluster ce ține de valori fundamentale. Biroul pentru Integrare Europeană, împreună cu toate grupurile de lucru responsabile de aceste capitole, este deja în plină pregătire a tuturor materialelor ce țin de acest moment, din nou unul istoric pentru țara noastră.
În acest an, o altă prioritate majoră pentru noi este să definitivăm această foaie de parcurs de țară care este planul național de aderare pentru următorii cinci ani, acum că avem un termen de referință foarte concret care este susținut de către instituțiile de la Bruxelles și anume 2030. În acest plan național de aderare noi, practice, descriem toată transformarea prin care urmează să trecem ca țară ca să fim pregătiți de aderare. Aceasta este o prioritate majoră pentru Biroul pentru Integrare Europeană.
Însă, cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem anul acesta este să continuăm în același ritm, poate chiar și mai accelerat, ca țară să parcurgem etapele tehnice care să permită statelor membre să își expună părerea: este sau nu Republica Moldova gata să treacă la următoarea etapă în procesul de negociere.
VERIDICA: Când va avea loc această evaluare a Comisiei, ca să putem trece la următoarea etapă – cea de lansare a negocierilor pe capitole?
CRISTINA GHERASIMOV: Această evaluare are forma unui raport de evaluare, așa numitul raport de screening. El a fost deja elaborat de către experții Comisiei Europene și a fost transmis, la începutul lunii ianuarie, către Consiliu, adică către statele membre. Așteptăm un mesaj oficial prin care și noi vom vedea acest raport de evaluare. În baza lui urmează să ne elaborăm pozițiile de negociere pe care le vom transmite către Consiliu ca parte a poziției de negociere a Republicii Moldova pentru acest grup de capitole.
VERIDICA: Câte capitole de negocieri își propune să deschidă Republica Moldova anul curent și care sunt pașii esențiali pentru a avansa în acest proces?
CRISTINA GHERASIMOV: Toată legislația Uniunii Europene este formată din 33 de capitole plus două capitole care sunt de fapt criterii de aderare. Iată avem, să zicem, acest volum de 35 de domenii de aderare. Ele sunt împărțite în șase grupuri. Un grup de capitole se numește cluster. Iată noi urmează să deschidem negocierile pentru primul cluster. În primul cluster avem incluse opt capitole. Respectiv, atunci când deschidem negocierile, noi deschidem în paralel opt capitole de negociere. În același timp, când ajungem deja la momentul închiderii capitolelor, le închidem unul câte unul, pe rând.
În acest an, ne propunem să deschidem cât mai multe capitole. Vom vedea cât de pregătiți vom fi pe intern. Ne propunem să fim pregătiți să deschidem toate capitolele de negocieri pe parcursul acestui an, însă trebuie să fim realiști, nu doar Republica Moldova își propune să deschidă sau să închidă mai multe capitole de negocieri. Sunt foarte multe state candidate care, la fel ca și noi, vor să valorifice această fereastră de oportunitate, unde avem o deschidere maximă a statelor membre, a instituțiilor europene pentru a accelera procesul de integrare. Vom vedea cât de mult vor vrea, vor reuși și Comisia și statele membre să-și facă temele pentru acasă. Pentru că, pe de o parte, noi livrăm la modul tehnic anumite reforme, iar pe de cealaltă parte, statele membre, instituțiile Uniunii Europene trebuie să evalueze această muncă.
VERIDICA: Cât de importantă este influența țării care deține președinția Consiliului Uniunii Europene? Având în vedere că în prima jumătate a anului Polonia va ocupa această funcție, urmată de Danemarca, cum poate afecta acest lucru procesul de aderare al Republicii Moldova?
CRISTINA GHERASIMOV: Contează foarte mult ce țară deține președinția UE, pentru că anume această țară are inițiativa de a transmite invitația la deschiderea negocierilor propriu-zis pentru un cluster de capitole. Respectiv, dacă toate statele membre sunt de acord, însă președinția ezită, atunci, chiar dacă avem acest consens politic european, am putea să nu primim această invitație și invers.
Polonia este un partener foarte, foarte important și este o țară prietenă care mereu ne-a sprijinit în parcursul nostru european. Am avut mai multe discuții pe parcursul anului 2024, cu colegi la toate nivelurile. Vreau să vă zic că avem susținerea lor plenară, să reușim cât mai multe în aceste prime șase luni ale anului curent. În primul rând, sperăm să deschidem negocierile pentru primul grup de capitole, clusterul unu ce ține de valori fundamentale. La fel, să fim pregătiți pentru deschiderea a cel puțin încă unui cluster și anume clusterul șase ce ține de relații externe. În acest grup de capitole sunt incluse două capitole ce țin de comerțul cu Uniunea Europeană și politica externă a Uniunii Europene.
În același timp ne dorim mult să avansăm în includerea Republicii Moldova în spațiul european de plăți unice în euro. La fel sperăm mult să avansăm în dialogul nostru pe domeniul de roaming. Noi deja beneficiem de tarife reduse. Sperăm să fim incluși integral în spațiul roaming al Uniunii Europene, ceea ce ne va permite să vorbim gratis în spațiul UE. Și desigur că vom încerca să negociem și liberalizarea tarifelor pentru anumite produse agricole noi.
Ne dorim ca producătorii noștri agricoli să poată să beneficieze permanent de potențialul pe care ni-l oferă piața unică europeană și anume să putem produce pentru 450 de milioane de consumatori.
Sperăm mult ca în prima jumătate a acestui an să valorificăm această oportunitate și această deschidere a președinției poloneze pentru avansarea discuțiilor noastre privind liberalizarea totală a tarifelor.
VERIDICA: Vedem că și Cehia a propus statelor membre ale UE o nouă strategie de integrare mai rapidă a Republicii Moldova și Ucrainei în blocul comunitar. Ce propune mai exact Praga?
CRISTINA GHERASIMOV: Colegii noștri din Praga au luat inițiativa, împreună cu mai multe state membre, ca să exploreze care ar fi acele domenii, acele arii și programe care sunt destinate doar statelor membre, dar care ar putea fi puse și la dispoziția Republicii Moldova și a Ucrainei. Am menționat deja una din aceste programe - includerea Republicii Moldova în spațiul de plăți unice în euro. Un altul este roamingul. La fel, vorbim despre o paletă mai diversă a programelor educaționale de care ar putea beneficia beneficia studenții noștri și multe alte programe în care acest grup de state, împreună cu Republica Cehă, propun ca țara noastră să fie inclusă până a devenistat membru al Uniunii Europene
VERIDICA: Dar, în general, cât de mult poate fi grăbit acest proces de aderare la Uniunea Europeană? Republica Moldova ar trebui să încheie negocierile în 2027 și nu avem prea mult timp până atunci.
CRISTINA GHERASIMOV: Până la sfârșitul anului 2027 ar trebui să închidem negocierile pentru toate capitolele. Este într-adevăr o agendă extrem de ambițioasă. La momentul actual avem din nou sprijinul plenar al tuturor statelor membre. Totul depinde de noi. În același timp, trebuie să fim realiști că noi nu operăm într-un vid. Noi operăm într-un spațiu foarte dinamic regional, unde avem multe state care își doresc la fel acest statut de țară membră. Ne referim la prietenii noștri din Ucraina, dar și din statele Balcanilor de Vest. Respectiv, este foarte important să vedem și dinamica din aceste state, pentru că ea va influența și parcursul nostru. Este important să ne mobilizăm la maxim și să reușim să realizăm toate reformele necesare.
VERIDICA: Țările din Balcanii de Vest au început negocierile de aderare înaintea noastră. Unde au rămas ele blocate în acest proces? Ce am putea prelua din experiența lor?
CRISTINA GHERASIMOV: Cred că cea mai importantă lecție pe care o putem învăța din experiența statelor din Balcanii de Vest este cât e de importantă fereastra de oportunitate. Dacă există voință politică într-un stat candidat, însă nu există acea deschidere în cadrul Uniunii Europene, tu poți să lucrezi, să te pregătești pe intern, dar nu ai niciun fel de garanție că efortul tău va fi apreciat la modul corespunzător. Și invers. Poți să ai o deschidere fără precedent din partea Uniunii Europene, precum avem astăzi, dar să nu ai suficientă voință politică acasă, pe intern sau să nu ai suficient suport din partea societății pentru a realiza acest parcurs de preaderare. Respectiv, este foarte importantă această armonie între voința politică în interiorul statelor candidate și deschiderea din partea statelor membre. Aceste ferestre de oportunitate sunt destul de rare în istoria continentului european. Un asemenea moment îl trăim cu toții astăzi.
