Pentru Republica Moldova, singura cale de a-și asigura securitatea este integrarea rapidă în UE, spune fostul Ministru de Externe, Nicu Popescu, într-un interviu pentru Veridica. Referindu-se la riscurile pe care le implică un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, Nicu Popescu a avertizat că Republica Moldova ar putea deveni o „piesă sacrificată” într-un astfel de scenariu. De aceea, sprijinul diplomatic și de securitate din partea UE și a partenerilor occidentali este crucial pentru viitorul țării. Într-un context geopolitic tot mai tensionat, Republica Moldova trebuie să fie vigilentă și să evite scenariul Georgiei, care a fost izolată internațional, spune Nicu Popescu.
Este logic ca UE să ia toate măsurile pentru a se proteja de acțiuni ostile din exterior
VERIDICA: Liderii Uniunii Europene au dat undă verde, la summit-ul extraordinar încheiat joi seară la Bruxelles, unui plan al Comisiei Europene pentru consolidarea apărării comune. Planul ReArm Europe, o idee a preşedintei Comisiei, Ursula von der Leyen, ar putea mobiliza aproape 800 de miliarde de euro pentru a consolida capacităţile defensive ale continentului. “Trăim în cele mai decisive și periculoase vremuri. (…) trăim într-o eră a reînarmării. Acesta este momentul Europei. Și suntem pregătiți să ne ridicăm la înălțimea provocării”, a conchis Ursula von der Leyen. Domnule Popescu, având în vedere aceste decizii, în ce punct al istoriei sale credeți că este continentul european? Și cum ar trebui să acționeze în acest context Republica Moldova?
NICU POPESCU: Uniunea Europeană este un proiect al păcii, iar pacea trebuie protejată. Uniunea Europeană a fost construită pe niște fundații foarte puternice economice, politice, dar în ultimii ani am văzut Federația Rusă care atacă state, cu propria armată și implică alte state în război, în agresiune și vedem cu toții implicarea unui stat ca Belarusul în agresiunea contra Ucrainei prin staționarea și folosirea teritoriului Belarusului pentru a ataca și agresa Ucraina. Am văzut un război, inclusiv recent și în Caucazul de Sud, deci situația este una foarte complicată. Vedem riscuri militare pentru proiectul european al păcii, pentru state independente. Si este absolut logic ca Uniunea Europeană să ia toate măsurile pentru a se proteja de acțiuni ostile din exterior în toate domeniile: în domeniul energetic, în domeniul atacurilor hibride, în fața atacurilor cibernetice, dar și în domeniul militar. Acest comportament agresiv militarist al Rusiei impune o schimbare de atitudine în întreaga Europă. Pentru un stat ca Republica Moldova, trebuie să înțelegem, cât de riscant, cât de dificil este să fie un stat mic, singur într-o lume în care marile puteri devin din ce în ce mai agresive. În aceste condiții, în special pentru un stat mic ca Republica Moldova este mult mai confortabil, mult mai sigur să se afle sub protecția unei familii mai mari. Și în acest sens, pentru Republica Moldova cea mai bună modalitate pentru a-și asigura în continuare independența, suveranitatea, democrația este integrarea deplină cât mai rapidă în Uniunea Europeană. Ca alături de alte state mari și mici, de la Luxemburg și Slovacia, la Franța și Germania să ne apărăm cu toții în continuare libertatea, bunăstarea și pacea din țările noastre, a tuturor din această familie europeană.
VERIDICA: Ursula von der Leyen spunea că Europa trebuie să se reînarmeze rapid și puternic, dar în ce orizont de timp pot statele membre să ajungă la un nivel competitiv de înarmare? Cât de realizabilă este această discuție despre reînarmarea Europei?
NICU POPESCU: În primul rând, o bună parte din statele europene sunt printre statele cu cele mai puternice, dezvoltate și moderne forțe armate din lume. Franța, Marea Britanie, care nu este în Uniunea Europeană, dar este un aliat apropiat, Germania are o armată destul de mare, Polonia are o armată destul de mare și modernă. La această etapă, per ansamblu, forțele armate europene, toate împreună, sunt în prima ligă în plan militar global. Deci, este o Uniune puternică care nu poate fi ușor amenințată militar. În același timp, riscurile cresc. Inclusiv președintele Macron, Ursula von der Leyen vorbesc despre faptul că Rusia continuă să își mărească cheltuielile militare, dezvoltarea militară, numărul de forțe armate, inclusiv pentru următorii ani și posibil chiar decenii. Și în acest context periculos, prin care Rusia continuă să se înarmeze, continuă această politică agresivă pe plan global și regional, este absolut normal ca, chiar și în condițiile în care statele europene au armate foarte dezvoltate, să nu stagneze, ci să se ajusteze la noile riscuri pe care cu toții le vedem materializate în cazul atacului rusesc asupra Ucrainei. Este o parabolă elaborată acum două mii și ceva de ani în Imperiul Roman care spunea că cea mai bună manieră de a evita un război este de a fi pregătit pentru acest război, lucru care convinge niște adversari potențiali să nu te atace. Asta face Uniunea Europeană, asta protejează și va proteja continentul nostru și cetățenii Uniunii Europene de riscuri, nu doar anul acesta, dar și în 2035 sau 2045.
VERIDICA: Acest plan de reînarmare a Europei se produce după ce președintele american a retras sprijinul militar și de informații pentru Ucraina și a afirmat că nu vede motivul pentru care Statele Unite ar trebui să protejeze aliații din NATO care nu întrunesc obiectivele pentru cheltuieli de securitate. Întrebarea este dacă Uniunea Europeană sau armatele statelor din Uniunea Europeană se pot transforma într-un actor de securitate global comparabil cu NATO? Sau UE va rămâne mereu dependentă de SUA pentru apărarea continentului?
NICU POPESCU: Bine, armatele oricum rămân naționale. Deci, nu există unități militare NATO sau unități militare ale Uniunii Europene. Întotdeauna armata rămâne poloneză, germană etc. La nivelul NATO sau la nivelul Uniunii Europene se fac anumite coordonări, interoperabilitate, compatibilitatea echipamentelor, astfel încât, de exemplu, un obuz produs în Germania să poată fi utilizat de un tun produs în Franța. Cam asta este logica, deci armatele rămân aceleași. Întrebarea este acum care sunt cele mai bune metode de a coordona în plan tehnic acțiunile militare, astfel încât frecvențele radio, standardele obuzelor, comunicarea, viteza de desfășurare a trupelor în anumite momente în anumite regiuni, să fie făcută cât mai eficient. Deci acesta este primul subiect care se coordonează în NATO și se coordonează din ce în ce mai mult în cadrul structurilor europene. Un al doilea aspect ține de solidaritate. Această clauză de apărare comună - noțiunea că un atac împotriva unui stat înseamnă un atac împotriva tuturor și atunci toate statele se ajută. Deci, aici este vorba de această solidaritate politică. În NATO există articolul 5 din Tratatul Alianței Nord Atlantice, care spune că, în cazul unui atac asupra unui stat membru NATO celelalte state intervin pentru a-l ajuta și proteja. În cadrul Uniunii Europene, în tratatul de constituire a Uniunii Europene, există articolul 42.7 care prevede același lucru, că dacă un stat european este amenințat, este atacat atunci toate statele Uniunii Europene intervin ca să protejeze acest stat. Deci, Uniunea Europeană deja are baza legală care prevede aceste lucruri și are mai multe mecanisme prin care statele se protejează și se sprijină reciproc. În același timp, în cadrul Tratatului Uniunii Europene există o clauză pentru statele neutre cum ar fi Irlanda, Austria și în același articol 42.7 scrie că această clauză într-un fel urmează a fi coordonată și compatibilizată cu prevederile constituționale ale unor state. Deci, această clauză în cadrul Uniunii Europene este deja adaptată pentru state neutre care sunt astăzi în Uniunea Europeană și este perfect compatibilă și cu Constituția Republicii Moldova.
Simplul statut de neutralitate prevăzut în constituție nu este suficient pentru a asigura securitatea Republicii Moldova
VERIDICA: Dar, ce rol ar putea juca Republica Moldova în cadrul unei eventuale Uniuni Europene a Apărării? Credeți că ar fi posibil ca Republica Moldova să participe în acest cadru de securitate?
NICU POPESCU: Uniunea Europeană ușor poate utiliza același cadru de participare la UE, pe care îl au și alte state neutre, atâta timp cât Republica Moldova este neutră. Deci, aici nu sunt necesare ajustări automate nici din partea Uniunii Europene și nici din partea Republicii Moldova. Așa cum este setat cadrul nostru constituțional, Republica Moldova se poate regăsi în Uniunea Europeană. În același timp, trebuie să înțelegem că doar prevederea constituțională de neutralitate nu este suficientă să asigure securitatea țării noastre. Republica Moldova trebuie să facă mult mai mult pentru ca această securitate să fie asigurată cu sprijinul partenerilor noștri externi, prin parteneriate diplomatice cu state puternice ca România, Franța, cu Germania, cu Marea Britanie, cu Statele Unite, dar și prin ancorarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Mediul geopolitic este mult prea periculos ca un stat mic să se simtă în siguranță, fiind singur.
VERIDICA: Săptămâna trecută, într-o adresare către francezi, președintele Emmanuel Macron s-a exprimat foarte clar cu privire la pericolul pe care Rusia îl reprezintă pentru Republica Moldova. Rusia se implică în alegerile din Republica Moldova, dar și din România, a atras atenția președintele Macron. Cât de mult ar trebui să ne îngrijoreze acest lucru, având în vedere că urmează alegeri parlamentare esențiale pentru drumul nostru european?
NICU POPESCU: Evident, este un lucru foarte preocupant. Este un atac la adresa democrației și libertății de voință politică a cetățenilor noștri. Am văzut cu toții anul trecut această schemă foarte elaborată, masivă de cumpărare a voturilor prin distribuția de carduri bancare, prin transferuri regulate unor cetățeni ai Republicii Moldova. Deci, asta nu sunt speculații, nu sunt lucruri teoretice, sunt lucruri demonstrate, cu toții le-am văzut și acest lucru este o deturnare a democrației o deturnare a voinței poporului prin cumpărarea acestor voturi și este un lucru foarte periculos. Evident, trebuie să fim, la fel, vigilenți, chiar mai vigilenți ca niciodată. În acest an, am văzut și situația din România. Deci, contextul, atât de politică internă, cât și riscurile externe geopolitice rămân destul de serioase pentru libertatea cetățenilor moldoveni de a alege propriul viitor, propria guvernare, fără a fi influențați de către niște interese corupte, oligarhice și ostile din punct de vedere geopolitic.
Cei care atacă societatea civilă și UE vor să ducă Republica Moldova spre izolare internațională
VERIDICA: La Chișinău se vorbește tot mai mult despre posibilitatea ca Republica Moldova să urmeze un scenariu similar cu cel al Georgiei. Cât de real este acest pericol?
NICU POPESCU: Eu cred că comparația cu Georgia trebuie să ne sugereze câteva lucruri. În primul rând, comparația cu Georgia demonstrează faptul că Republica Moldova și acest parcurs accelerat pe calea de aderare la Uniunea Europeană, nu a fost un cadou geopolitic oferit Republicii Moldova. Da, cererea a fost acceptată - și a Moldovei și a Georgiei, - dar Georgia a stagnat. Georgia s-a îndepărtat de Uniunea Europeană în ultimii trei ani. Republica Moldova a progresat rapid, nu din cauză că i-au fost făcute cadouri, ci pentru că Republica Moldova a demarat un lucru serios, de fond, de ajustare a standardelor noastre la așteptările Uniunii Europene. Deci, Georgia este acel caz care demonstrează că realizările Republicii Moldova din ultimii trei ani se datorează sprijinului european, dar și progreselor făcute care sunt foarte detaliat descrise în rapoartele Comisiei Europene din fiecare an, în luna noiembrie, unde pe puncte, pe exemple concrete, în toate domeniile este descris progresul concret. Al doilea lucru care trebuie să-l realizăm uitându-ne la Georgia este că riscurile pe viitor rămân. În Republica Moldova se aud destul de multe voci care încearcă să spună aceleași lucruri pe care l-au făcut autoritățile georgiene în ultimii ani, în special în ultimul an: atacuri la adresa Uniunii Europene, atacuri la adresa ONG-urilor, atacuri la adresa societății civile, atacuri la adresa presei. Și iată, aceste atacuri din Georgia au dus la o izolare a Georgiei, ca pe vremurile lui Plahotniuc și Dodon în cazul țării noastre. Aceste lucruri au dus la suspendarea asistenței externe pentru Georgia, au dus la introducerea unor sancțiuni împotriva liderilor georgieni. De aceea trebuie să ne dăm seama că și în Republica Moldova acei oameni care astăzi atacă societatea civilă, atacă Uniunea Europeană, de fapt își doresc să ducă Republica Moldova pe aceeași cale - spre izolare internațională, spre lipsa de asistență externă. Și acest lucru este unul foarte periculos, nu doar în plan politic, ci și în plan foarte practic, pentru că Uniunea Europeană nu va ajuta la subvenționarea facturilor într-o țară guvernată de niște forțe care atacă Uniunea Europeană, atacă societatea civilă.
VERIDICA: Ce scenarii vedeți pentru evoluția războiului din Ucraina? Există o cale realistă spre pace sau conflictul riscă să se transforme într-un război prelungit de uzură?
NICU POPESCU: Situația rămâne în continuare extrem de complicată, extrem de riscantă. Eu cred că absolut toți ucrainenii își doresc pace. Este normal că și în Republica Moldova, dar și în alte țări, ne dorim cu toții ca această pace să revină pe pământul ucrainean, dar și pe continentul nostru comun european. Problema este că noțiunea de pace nu trebuie confundată cu capitularea sau cu pauza într-un război care duce relativ curând la noi atacuri potențial mai periculoase. Am văzut cu toții, în 2014, Rusia a semnat de două ori acorduri la Minsk. În septembrie 2014 a semnat primul acord de la Minsk, pe care l-a ignorat și l-a aruncat în fond la coșul de gunoi peste vreo două luni. După aceea a semnat un nou acord la Minsk, în februarie 2015, pe care din nou nu l-a respectat toți acești ani, continuând să bombardeze teritoriul ucrainean, să se infiltreze și lansând acea invazie la scară largă în 2022. Deci, Rusia are o istorie foarte clară de nerespectare a propriilor angajamente. În Republica Moldova, Rusia nu și-a respectat angajamentele de la Istanbul de retragere a trupelor sale. Rusia nu respectă nici propriul angajament de a respecta integritatea teritorială a Republicii Moldova. Și în Georgia, Rusia nu și-a respectat angajamentele. Deci, ținând cont de faptul că Rusia tradițional nu își respectă angajamentele, pentru Ucraina, pentru statele europene, dar și pentru Statele Unite, este important să se ajungă la o pace care va dura. O pace care nu va crea condițiile pentru un nou război, un nou atac împotriva Ucrainei peste câteva luni sau peste câțiva ani. Pentru că da, pe de o parte, Ucraina are nevoie de anumite garanții și pe viitor, dar și alte state tot au nevoie de garanții că acest război nu se va repeta. Iată, astea sunt mizele unei diplomații foarte intense pe care astăzi o observăm cu toții la televizor între Statele Unite, Franța, Marea Britanie și care deseori generează tensiuni, generează schimburi de replici destul de dure. De aceea, la această etapă sunt scenarii și mai pozitive și mai negative, dar așteptăm cu toții să vedem unde vom ajunge în următoarele săptămâni și luni.
Este crucial să avem în continuare sprijinul României, Franței, Marii Britanii, Germaniei, dar și al Bruxelles-ului
VERIDICA: La Chișinău există această teama că, în cazul în care Ucraina ar ceda presiunilor externe și ar ajunge la un acord cu Rusia, Republica Moldova ar putea deveni o „piesă sacrificată” într-un „plan de pace” impus de Trump și Putin. Ar fi un semnal în acest sens faptul că DonaldTrump s-a referit deja de câteva ori la Republica Moldova într-o cheie nu tocmai pozitivă? Îi netezește cumva Donald Trump calea lui Vladimir Putin către Republica Moldova?
NICU POPESCU: Pentru statele mici mediul internațional nu este și nu a fost niciodată unul foarte confortabil, în special cu evoluțiile pe care le observăm acum. Dar tocmai din această cauză este important să nu fii singur, să ai state care te sprijină, inclusiv parteneri mari. Republica Moldova are astăzi un set de aliați foarte serioși pe continentul european, care ne sprijină și care sunt sigur ne oferă și o anumită libertate diplomatică de acțiune ca Republicii Moldova să nu i se impună lucruri pe care nu ni le dorim ca societate. Aici, este absolut important să avem în continuare sprijin maxim din partea României, Franței, Marii Britanii, Germaniei, dar și a Bruxelles-ului, evident.
VERIDICA: Președinta Maia Sandu se află zilele acestea într-o vizită la Paris la invitația omologului său francez Emmanuel Macron. Cât de importantă vedeți această vizită, în acest moment de maximă tensiune în Europa?
NICU POPESCU: Este extrem de importantă. Franța, alături de Marea Britanie, astăzi au responsabilitate enormă pe plan european. Sunt liderii edificării unei Europe care protejează. În condițiile în care administrația lui Trump semnalează această lipsă de entuziasm față de anumite aspecte ale NATO, importanța Franței și Marii Britanii, ca fiind cele două puteri nucleare europene, fiind două puteri militare cele mai mari din Europa, importanța lor crește mai mult ca niciodată. Aceste state, Franța și Marea Britanie rămân și construiesc un sistem de apărare paneuropean care să asigure și pe viitor pacea pe întreg continentul și după terminarea acestui război pe care din Ucraina, încheierea căruia și-o doresc toți, îl găsim noi în Republica Moldova. Deci, parteneriatul cu Franța este absolut crucial pentru pacea și libertatea țării noastre pe viitor, dar și pentru lucruri foarte practice de care discutăm și pentru că sprijinul Franței în instituțiile europene este unul fundamental și, inclusiv în ultimii trei ani, anume sprijinul Franței alături de România ne-a permis să avem acel ritm accelerat de aderare la Uniunea Europeană, pe care nu l-au avut alte state candidate. Vă asigur că foarte multe lucruri au fost accelerate și deblocate anume grație sprijinului unor state ca România sau Franța, care, cu greutatea pe care o au la Bruxelles, au accelerat și au deschis uși pentru Republica Moldova mult mai mult decât au făcut-o pentru alte state candidate la aderare.
VERIDICA: Acum, când priviți lucrurile de la distanță, care credeți că este ritmul proceselor ce țin de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?
NICU POPESCU: Este un ritm foarte bun. Republica Moldova a reușit să parcurgă în trei ani, un număr de etape pentru care altor state candidate, în special celor din Balcanii de Vest, le-a trebuit peste un deceniu. Vă dau un simplu exemplu: săptămâna trecută, Republica Moldova a finalizat procesul de aliniere la SEPA. Acest mecanism de plăți unice în monedă euro, care conectează sistemul nostru bancar la sistemul bancar european, va facilita transferurile din diaspora pentru oamenii de afaceri, pentru investitori. Deci, Republica Moldova s-a ancorat în sistemul bancar de circulație a banilor și am făcut acest lucru în aceeași zi cu Macedonia de Nord. Ori, Macedonia de Nord, este stat candidat cu o perspectivă clară și în proces de aderare la UE de foarte mult timp, de practic, aproape două decenii. Și iată Republicii Moldova i-a reușit să ajungă Macedonia, într-un caz foarte concret de domeniu de integrare europeană și acest lucru s-a întâmplat în mai multe domenii. Deci, acolo unde pentru unele state din Balcani anumite procese au durat 10 sau chiar 15 ani, Republica Moldova a parcurs aceste etape în trei ani. Evident, ne mai rămân foarte multe lucruri, dar deja se văd beneficii foarte concrete, foarte practice. Am văzut cu toții ajutorul european în contextul crizei energetice. Nu doar din ianuarie anul acesta, dar pe parcursul celor trei ani, sprijinul european pentru găsirea unor surse alternative de gaz, sprijin internațional și european pentru conectarea infrastructurii noastre energetice cu România, ca să nu mai fim expuși la riscurile care vin pentru securitatea noastră în a asigura aprovizionarea cu electricitate sau gaz din Est. Am văzut sprijinul european pentru facturile pe care le plătim pentru resursele energetice. Tot în aceste zile, Republica Moldova este destul de avansată în identificarea acestui plan de creștere economică care în următorii ani va structura investiția și injectarea a 1,9 miliarde de euro în dezvoltarea Republicii Moldova, în infrastructură, în dezvoltarea economică, în crearea locurilor de muncă, care treptat vor aduce țara noastră la standardele europene. Dar, în același timp, este evident că aceste lucruri nu se fac peste noapte. Moldova nu va ajunge peste noapte la nivelul de dezvoltare nici al Germaniei, nici al României, dar parcursul este unul foarte bun. Viteza este bună, dar mai avem de lucru.
VERIDICA: Cum vedeți evoluția Republicii Moldova pe viitor, ținând cont de tot acest context politic geopolitic, dar și de alegerile care vor urma? Ce trebuie făcut ca parcursul european să devină ireversibil?
NICU POPESCU: În primul rând, este foarte importantă menținerea angajamentului și sprijinului popular pentru acest parcurs, reziliența la dezinformare, la minciuni, la atacuri false, la tentativele de a rupe Republica Moldova de spațiul libertății. Și acest lucru presupune discernământ în rândul populației noastre care, sper eu, să rămână la fel de mare, cum a fost și până acum. Dar, situația va depinde foarte mult de ce se întâmplă la est de noi, de condițiile în care va continua să se afle Ucraina, de mersul războiului, pentru că acest lucru are un impact economic foarte mare și asupra inflației, și asupra securității energetice, și asupra încrederii pe care o au sau nu au investitorii și sunt anumite lucruri pe care nu le putem influența. Dar ceea ce putem face este să ne asigurăm că, și atunci când nu putem influența, nu putem prezice aceste lucruri, să avem un fel de poliță de asigurare care este o relație, excelentă, cu parteneri care ne vor ajuta și ne vor asigura și în continuare libertatea, progresul economic și pacea. Și această poliță de asigurare este integrarea în Uniunea Europeană și menținerea cât mai apropiată a relațiilor pe care le avem cu statele membre. Pentru că orice izolare internațională, practic ar fi mortală pentru libertatea și independența Republicii Moldova.
