Găgăuzii își aleg bașcanul și deputații Adunării Populare. De obicei, aceste alegeri se organizau separat, ultima dată când au coincis a fost în secolul trecut. În cazul bașcanului e vorba de alegeri anticipate - fosta ocupantă a acestui post, Evghenia Guțul, se află la închisoare, destinul ei reprezintă una dintre temele de discuție în această competiție electorală. În cel de-al doilea caz, alegerile sunt mult întârziate, căci mandatul precedentei AP a expirat acum un an, la 12 noiembrie 2025.
Un stat unitar
Această întârziere e din cauză că liderii de la Comrat s-au opus cu încăpățânare încercărilor de a organiza alegerile conform noului Cod Electoral al Republicii Moldova, adoptat în 2022, ei insistând să se conducă în continuare de Codul Electoral al Autonomiei Găgăuze, adoptat în 2015 și conceput ca pentru o formațiune statală independentă, cu propria Comisie Electorală Centrală ce nu relaționa în niciun fel cu Comisia Electorală Centrală de la Chișinău, nu se făcea nici măcar o trimitere la Codul Electoral al Republicii Moldova, fapt ce li se părea ciudat până și reprezentanților unor structuri europene, cum ar fi Consiliul Europei. Încercările Chișinăului de a convinge Comratul prin dialog nu s-au soldat cu nimic.
Situația a fost deblocată, la solicitarea Ministerului Justiției, de către Curtea Constituțională care a decis, în iulie 2026, că autonomia poate fi exercitată doar în limitele prevăzute de Constituție. Republica Moldova fiind un stat unitar, ordinea publică, securitatea statului și organizarea sistemului electoral sunt atribuții exclusive ale autorităților centrale. Prin urmare, nu sunt constituționale pretențiile Comratului de a reglementa, prin acte proprii, desfășurarea alegerilor regionale, fără a ține cont de Codul Electoral al Republicii Moldova. De asemenea, intră în contradicție cu Constituția și existența la Comrat a unei Comisii Electorale Centrale, a cărei componență să depindă exclusiv de autoritățile locale și să nu se afle în subordonarea Comisiei Electorale de la Chișinău.
Deși au strigat că decizia Curții Constituționale ar fi o „ingerință politică”(!?) și că ar pune în pericol statutul autonomiei, că „nu vor lăsa asta să treacă”, până la urmă deputații Adunării Populare s-au conformat, delegând reprezentanții săi în Consiliul Electoral Central al UTA Găgăuză, constituit de către Comisia Electorală Centrală (din Chișinău) în locul Comisiei Electorale Centrale din Comrat, și astfel, a fost posibilă stabilirea datei și organizarea alegerilor din 15 noiembrie 2026 în strictă conformitate cu litera și spiritul Constituției Republicii Moldova.
Apeluri la boicot
Apelurile la boicot nu au lipsit nici ele, dar au început să piardă din energie, odată cu înscrierea în cursa electorală a unor figuri „emblematice”, a unor reprezentanți „grei” ai elitei găgăuze, Alexandr Stoianoglo și Fiodor Găgăuz; fostul și actualul primar al Comratului, Nicolai Dudoglo și Serghei Anastasov; fostul deputat PD Cornel Dudnic, care declara cândva că va lupta cu arma în mână împotriva Unirii, dacă se va ajunge până acolo. Acum mai cheamă la boicot doar înlocuitorul Evgheniei Guțul, Ilia Uzun, punând condiția eliberării șefei sale din închisoare. Cum vor reacționa alegătorii, vom vedea în ziua alegerilor, prin gradul de prezență la vot.
Un alt semn al schimbării e faptul că o bună parte a candidaților promit să dialogheze „constructiv”, „reciproc avantajos” și să normalizeze relațiile Comratului cu Chișinăul, dar și să recupereze „împuternicirile” care i-ar fi fost luate regiunii autonome în mod ilegal. Ei nu văd aici o contradicție, și nu explică în ce mod vor anula decizia Curții Constituționale. Există la Comrat, ca, de fapt, oriunde în provincie, opinia că autoritățile centrale pot fi manipulate ușor, dacă aplici un pic de șiretenie.
Lipsa lui Șor
Aceasta e de fapt și miza alegerilor pentru politicienii de la Comrat: să rămână pe poziții și să nu cedeze niciun milimetru Chișinăului și, în același timp, să obțină tot ce-și doresc de la el. Moscova îl vrea la cârma autonomiei găgăuze pe un Dodon găgăuz – Fiodor Gagauz, care să acționeze la comanda ei, în timp ce miza Chișinăului e contrară: să fie ales un șef al executivului local și un corp de deputați care se reprezinte interesele găgăuzilor, nu ale Moscovei, să nu fie niște marionete cu sfori trase dinafară.
Din peisajul electoral pare să lipsească Ilan Șor, care a tras sforile la scrutinul precedent, din 2023, dar, ca și în alegerile precedente, între candidații la funcția de bașcan-guvernator, 8 la număr, se dă o luptă permanentă pentru coroana de „om al Moscovei”. Unii ca, de exemplu, Fiodor Gagauz, și-au pornit campania electorală printr-o vizită în Rusia. Deocamdată, nu există poze cu Putin sau alți lideri ruși mai mici, Consiliul Electoral veghează, dar tema relațiilor economice cu Rusia e morfolită des la modul general și aproape deloc la modul concret, când trebuie să precizezi cum anume ai să obții gaz mai ieftin pentru găgăuzi sau cum ai să transporți mărfurile găgăuze pe piața rusă.
Partidele proeuropene – pas!
Ca și în trecut, cu excepția PSRM, ai căror lideri îl însoțesc pe Fiodor Gagauz la întâlnirile cu alegătorii prin localitățile autonomiei, „marile” partide nu s-au implicat în campania electorală. Nici PAS, nici celelalte partide proeuropene nu au găsit de cuviință să identifice vreun găgăuz care să-i reprezinte. Chiar dacă sondajele spun că doar 8 la sută din alegătorii găgăuzi susțin integrarea europeană, nu ar merita și ei să aibă deputatul lor în Adunarea Populară? Nu ar merita alegătorii găgăuzi în general un efort din partea partidelor pro-europene, să discute cu ei despre cursul european?
Nimeni dintre candidații la funcția de bașcan nu leagă viitorul autonomiei găgăuze de Europa, ci o văd ca pe o „punte între Est și Vest” (Fiodor Gagauz), UE fiind privită doar ca o sursă de bani, cu care e bine să nu strici relațiile. Solicitat de reporterul Europei Libere, doar Stoianoglo a condamnat războiul din Ucraina, dar a refuzat să-l critice pe Putin pentru aceasta.
Fiindcă sondajele îl arată pe Stoianoglo pe primul loc în preferințele alegătorilor, iar Fiodor Gagauz e pe al doilea, dar la o distanță considerabilă, ultimul încearcă să se victimizeze, spunând că autoritățile centrale pun la cale eliminarea lui din competiție, atribuindu-i în mod fals, consideră el, niște video pe tik-tok. La rândul său, Gagauz și echipa sa, lovesc în Stoianoglo, afirmând că ar fi omul PAS. Au fost „scurse” în rețea înregistrări telefonice care ar demonstra aceasta; Stoianoglo a răspuns că e vorba de niște falsuri create cu ajutorul IA.
Mâna CEC
Candidații promit să se concentreze pe investiții, infrastructură, pensii, asistență socială, fără să explice iarăși de unde vor obține bani, dacă până la 60% din bugetul autonomiei sunt asigurate prin transferuri directe din bugetul Republicii Moldova. Și acest lucru în condițiile unui regim fiscal special, stabilit prin legea din 1994: impozitul pe venitul persoanelor fizice, impozitul pe venitul persoanelor juridice/companii, taxele rutiere și TVA la mărfurile produse local rămân în bugetul autonomiei găgăuze.
Spre deosebire de alte dăți, în această campanie se observă „mâna” CEC, cu experiența sa de organizare a unor procese electorale corecte, cu atenție suficientă la sursele de finanțare, cheltuielile candidaților, descurajarea coruperii, educarea alegătorilor. Să sperăm că și celelalte instituții, dar în special SIS, procuratura, poliția, își fac bine treaba, așa încât găgăuzii să beneficieze de un scrutin corect, fără ca Șor cu FSB să poată influența rezultatele. Aceasta e de fapt principala miză. Căci doar de aici poate porni un dialog adevărat între Chișinău și Comrat. Fiindcă „găgăuzii nu au o altă patrie în afară de Republica Moldova” (candidatul Oleg Garizan, fost deputat comunist, primar al satului Copceac, citat de Europa Liberă).
