Săptămâna trecută, justiția a pus capăt celei de-a doua tentative a Adunării Populare de la Comrat (APG), al cărei mandat a expirat încă în 2025, de a organiza alegeri pentru legislativul regional al Găgăuziei. Între timp, autoritățile centrale au inițiat contacte cu reprezentanți ai puterii de la Comrat și au creat un grup de lucru menit să identifice o soluție pentru organizarea scrutinului. Chișinăul pare astfel să fi preluat inițiativa de la grupările locale, slăbite atât de absența bașcanului, cât și de statutul „expirat” al Adunării Populare. Totuși, la etapa actuală, este puțin probabil ca aceste evoluții să fi influențat semnificativ preferințele politice și geopolitice ale populației din regiune.
Alegerile din Găgăuzia, la Curtea Constituțională
În ultimele săptămâni evenimentele politice din jurul situației legate de alegerile pentru Adunarea Populară s-au precipitat. Pe scurt - la 29 aprilie a.c. Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Adunării Populare, astfel încât alegerile anunțate de APG pentru 21 iunie a.c., nu vor avea loc. Aceasta fusese a doua tentativă a Adunării (anterior fusese stabilită data alegerilor pentru 22 martie a.c.) de a crea organul electoral și a desfășura scrutinul, care a fost anulată de instanță. Chișinăul insistă că deciziile APG sunt ilegale deoarece nu respectă Codul Electoral al Republicii Moldova. În principiu e vorba de o chichiță - potrivit Codului, alegerile în regiune sunt organizate de un Consiliu electoral central, dar APG se conduce de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, unde este prevăzută formarea unei Comisii electorale centrale. În plus, Cancelaria de Stat a atras atenția în instanță că APG, al cărei mandat a expirat în toamna anului trecut, nu mai avea dreptul să adopte astfel de hotărâri.
Între timp, Ministerul Justiției a depus o sesizare la Curtea Constituțională în care solicită declararea neconstituțională a prevederilor din legislație, potrivit cărora Adunarea Populară aprobă componența organului electoral local. Trebuie amintit că exact acum un an Curtea Constituțională a decis, în urma unei sesizări similare, că Adunarea Populară avea competențe excesive la procedura de numire în funcție a procurorului-şef şi a procurorilor din Procuratura UTA Găgăuz-Yeri, și le-a declarat neconstituționale. De altfel, Ministerul Justiției, în sesizarea din 9 martie a.c, face referire la hotărârea Curții de anul trecut. O eventuală decizie a instanței constituționale în același spirit ar însemna reducerea semnificativă a rolului și influenței Adunării Populare, respectiv al elitelor locale în organizarea proceselor electorale în regiune, rol care i-ar reveni Comisiei Electorale Centrale, instituție care în prezent are doar rolul de spectator față de ceea ce se întâmplă în regiunea autonomă în timpul scrutinelor specifice acesteia (pentru Adunatrea Populară și bașcan).
Început de dialog între Chișinău și Comrat
Un alt eveniment care ar putea avea consecințe importante pe termen mediu a fost întâlnirea din 24 aprilie a.c. dintre președinta Maia Sandu și șeful Legislativului, Igor Grosu cu reprezentanți ai autonomiei găgăuze. Mai exact, cu deputați locali și primari, la care au discutat despre blocajul creat și au decis crearea unui grup comun de lucru „care va avea drept obiectiv elaborarea soluțiilor necesare și crearea condițiilor pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia în cel mai scurt timp posibil”, potrivit Președinției.
Prima întâlnire a reprezentanților din Găgăuzia și a autorităților centrale a avut loc pe 4 mai a.c. la Președinție. Este prematur să fie anticipată finalitatea acestui grup de lucru. Președintele interimar al APG, Nicolai Ormanji, declara anterior că așteaptă un document cu aplicare unică, ce ar fi să fie valabil doar pentru scrutinul din acest an. Pe de altă parte, deputata PAS, Larisa Voloh, vorbește despre importanța armonizării normelor din regiune cu legislația electorală națională.
Ceea ce este important la această etapă e că Chișinăul nu a lăsat elitele și interesele locale să organizeze aceste alegeri după propriul plac, așa cum au încercat să o facă în mod repetat în ultimele luni. Faptul că autoritățile centrale au stabilit un prim contact cu o parte a elitelor de la Comrat și a început dialogul pentru identificarea unei soluții pe care să o accepte ambele părți este deja un pas important. Evident, urmează să vedem și rezultatele.
Reacția aripei radicale
După cum și era de așteptat, această stare de lucruri nu convine tuturor celor din regiune. Aripa radicală (a se citit controlată de Ilan Șor) a organizat pe 26 aprilie un protest „în apărarea autonomiei găgăuze și de susținere a bașcanului” (bașcana afiliată lui Ilan Șor, condamnată la 7 ani de închisoare, Evghenia Guțul). Evenimentul s-a lansat cu acuzații la adresa Chișinăului care a fost acuzat că ar bloca organizarea alegerilor din autonomie și că, în general, i-ar submina atribuțiile, iar în rezoluție se vorbește despre „guvernarea neconstituțională de la Chișinău” și „puterea legală de la Comrat” și că toate relele ar porni de la intenția autorităților de a lichida statalitatea prin unirea cu România. Tot aici găsim și o grămadă de alte narațiuni false promovate intens de propaganda rusă și cea afiliată ei, despre falsificarea alegerilor prezidențiale, parlamentare și a referendumului din 2024, implicarea UE în scrutine, întemnițarea ilegală a Evgheniei Guțul, etc.
Veridica a demontat recent narațiuni false legate de presupusul blocaj impus de Chișinău alegerilor din autonomie sau de faptul că Parlamentul ar fi propus ca alegerile din regiune să fie organizate de CEC.
Chișinăul trebuie să ajungă și la alegători, nu doar la elite
În concluzie, după condamnarea Evgheniei Guțul, înfrângerile suferite de Moscova la scrutinele din 2024 și 2025 și retragerea – cel puțin formală – a lui Ilan Șor din viața politică din Republica Moldova, aripa radicală a elitelor locale din Găgăuzia pare să fi pierdut o parte din influență. Conflictele dintre Chișinău și Comrat vor continua, iar diferențele de viziune persistă, însă simplul fapt că autoritățile centrale au identificat interlocutori cu care pot dialoga și discută soluții ce ar putea schimba regulile aplicate timp de trei decenii reprezintă deja un pas înainte. Provocarea majoră rămâne însă alta: Chișinăul trebuie să ajungă nu doar la elitele regionale, ci și la populația din Găgăuzia. În pofida investițiilor consistente, de zeci de milioane de euro, realizate în ultimii ani de partenerii occidentali și a eforturilor autorităților de a diminua monopolul propagandei ruse în regiune, rezultatele electorale rămân practic neschimbate. Regiunea continuă să genereze masiv un vot pro-rus și antioccidental, așa cum au arătat ultimele scrutine. Deși este dificil să convingi electoratul cu argumente despre democrație după ani de stimulente financiare și manipulare, guvernarea pro-europeană nu are alternativă: este obligată să găsească soluții și pentru această realitate.
Până atunci însă, regiunea rămâne un „călcâi al lui Ahile” pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și un „cal troian” al Moscovei.
