Alegerea președintelui României este de departe evenimentul care a dominat, săptămâna aceasta, opinia publică din Republica Moldova. Cetățenii români de aici merg la urne ca să aleagă între un candidat care promite tăierea sprijinului pentru Basarabia și altul care nu promite nimic, dar insisită pe cursul european al României. Opinia publică este în continuare și cu ochii pe ce se întâmplă cu scandalul eliberării criminalilor periculoși, pentru a afla toți actorii din această afacere cu implicații oneroase și, probabil, politice. Un alt subiect sensibil se referă la pretențiile financiare ale președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, în calitate de prejudicii morale și materiale pentru perioada în care a fost scoasă din sistemul judecătoresc, la indicațiile regimului controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Naționalismul din Republica Moldova versus naționalismul din România
În urma rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale, în România, liderul Partidului AUR, George Simion, s-a situat pe primul loc, cu 40,96 % din sufragii, urmat de primarul de București, Nicușor Dan, cu 20,99 % din voturi. În diaspora, scorul lui George Simion a fost categoric, pentru el votând majoritatea alegătorilor – 60,79% în timp ce Nicușor Dan a acumulat 25,61% din voturi.
În Republica Moldova, pe 4 mai, la urne s-a prezentat un număr record de alegători – aproximativ 91.000, cu aproape 10.000 mai mulți față de scrutinul de la sfârșitul anului 2024 (aproximativ 81.000). Voturile în Republica Moldova s-au împărțit în felul următor: Nicușor Dan –52,63%, George Simion – 12,47%. În cel de-al doilea tur, potrivit estimărilor unor politicieni, se așteaptă o mobilizare și mai mare în stânga Prutului.
După cum a observat pentru Veridica analistul politic Ion Tăbârță, în Republica Moldova pentru candidații proeuropeni – Dan, Antonescu și Lasconi – au votat în primul tur peste 80% din alegători, iar candidații suveraniști au acumulat sub 15%. În opinia comentatorului politic, acest vot din Republica Moldova are câteva explicații. Prima este că la procesele electorale din România votează cetățenii Republicii Moldova cu cetățenie română care sunt atașați de statul român și dețin pașaport românesc din convingere, și nu ca urmare a oportunităților pe care le aduce cetățenia română. Cea de-a doua cauză, susține observatorul politic, este că naționalismul (unionismul) din Republica Moldova este de factură proeuropeană, spre deosebire de cel din România, care este suveranist și eurosceptic.
Anchetă la Administrația Națională a Penitenciarelor
Miercuri, Administrația Națională a Penitenciarelor a informat că, în perioada desfășurării anchetei de serviciu în cazul eliberării din închisoare a deținuților periculoși, demarată pe 8 aprilie 2025, conducerea Penitenciarului Rezina, reprezentată de directorul Veaceslav Dascal și adjunctul acestuia, a fost suspendată din funcție. Ministerul Justiției a precizat că investigația are drept scop elucidarea tuturor circumstanțelor privind eliberarea unor persoane condamnate la detenție pe viață.
De asemenea, potrivit surselor Veridica, Consiliul Superior al Magistraturii a demarat o procedură disciplinară pe numele magistratului Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, Igor Negreanu, responsabil de emiterea deciziilor favorabile unor criminali periculoși.
Ministerul Justiției a precizat anterior că, până în prezent, au fost eliberate nouă persoane condamnate la detenție pe viață. Din cei nouă deţinuţi eliberaţi, în cinci cazuri au fost anulate deciziile instanțelor, iar trei condamnați s-au întors în penitenciar. În privinţa celui de-al patrulea deţinut, a fost dispusă procedura de extrădare pentru că a fugit din Republica Moldova.
Olesea Stamate denunță „ștergerea urmelor” în cazul eliberării deținuților
Parlamentara Olesea Stamate, acuzată de foștii săi colegi din PAS că a introdus mai multe amendamente la Legea amnistiei - trei la număr - , care au permis eliberarea deținuților din închisoare, a remarcat că directorul și adjunctul Penitenciarului Rezina au fost suspendați abia peste mai bine de o lună de la izbucnirea scandalului. În opinia deputatei, acești funcționari ar fi trebuit suspendați din prima zi și nu după ce presa a scos la iveală tot mai multe detalii. Angajații închisorii, potrivit deputatei, au fost direct implicați în evaluarea deținuților, inclusiv a celor care au ajuns în libertate.
În același timp, a subliniat Stamate, secretarul de stat responsabil de sistemul penitenciar „a plecat în demisie” fără nicio explicație clară din partea Ministerului Justiției. Este vorba de Ruslan Lungu, secretar de stat responsabil de domeniul penitenciar și cel al probațiunii, numit în funcție în aprilie 2024. Lungu a fost angajat al Procuraturii în perioada 2003-2022, deținând funcția de șef al Procuraturii municipiului Bender (Tighina), procuror în Procuratura regiunii autonome găgăuze, precum și în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizare și Cauze Speciale. Toate aceste mișcări, a adăugat Olesea Stamate, lasă impresia că se încearcă ștergerea urmelor și evitarea unor răspunsuri clare în cazul eliberărilor controversate. Ea insistă că este absolut necesară crearea unei comisii de anchetă parlamentară pentru ca întreaga societate să afle adevărul în acest caz.
Conform deciziilor judecătorești, Veaceslav Dascal a fost cel care a mers la Judecătoria Orhei, sediul Rezina, pentru a cere eliberarea deținuților în baza actelor comisiei de evaluare a comportamentului acestora. Ulterior, pesemne, în urma presiunii opiniei publice, târziu și pe repede înainte, tot el a fost cel care a contestat la Curtea de Apel Nord încheierile judecătorului Igor Negreanu de scoatere a criminalilor periculoși de închisoare.
Pretențiile financiare ale Domnicăi Manole au fost respinse
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins, marți, cererea președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, cu privire la achitarea a 585.288 de lei pentru rata inflației la suma de peste un milion de lei alcătuită din plata salariului pentru perioada 4 iulie 2017 - 16 august 2019, timp în care a fost demisă ilegal, și cea privind indemnizația unică de concediere. Mai exact, este vorba de 1.060.630 de lei din care 676.380 drept salariu neplătit și 384.250 de lei ca indemnizație unică de concediere. Mai mult, judecătoarea ceruse 585.288 de lei în calitate de rată a inflației pentru perioada 15 august 2019 - 20 decembrie 2024.
În 2016, Domnica Manole, pe atunci judecător la Curtea de Apel Chişinău, a obligat Comisia Electorală Centrală să iniţieze referendumul republican privind alegerea directă a şefului statului. Ulterior, CSM și-a dat acordul ca Manole să fie cercetată penal pentru o decizie ilegală şi depăşirea competenţelor prin faptul că şi-ar fi permis interpretarea Constituţiei. Solicitarea a fost depusă la CSM de fostul procuror general, Eduard Harunjen. După retragerea Partidului Democrat din Moldova de la guvernare, procurorii au renunțat la învinuire, iar Domnica Manole a fost achitată.
Judecătoarea Curții Constituționale, Domnica Manole, a obținut, pe 18 octombrie 2023, victorie la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Magistrații au constatat că autoritățile Republicii Moldova i-au încălcat dreptul la libera exprimare atunci când au demis-o din funcția de judecător al Curții de Apel. CEDO a decis achitarea pentru Domnica Manole a 4.500 de eur0 drept pagube morale și 5.000 ca cheltuili de judecată.
Curtea Supremă de Justiție a decis, pe 5 iunie 2024, anularea actelor administrative, restabilirea în funcția de judecător, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată, în procedura Curții Supreme de Justiție pentru examinarea acțiunii în prima instanță, conform competenței.
