Republica Moldova a trecut în anul ce se încheie de una dintre cele mai turbulente perioade din ultimii zece ani, iar toate speranțele sunt că 2026 va fi mai bun.
Bucuria de începere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și Planul de creștere de 1,9 miliarde de euro, aprobat de Comisia Europeană, rămâne umbrită de evoluția economică neconvingătoare, relația proastă cu Fondul Monetar Internațional și amânarea unor reforme.
Criza energetică şi securitatea
Anul 2025 a început cu o nouă criză energetică, provocată de sistarea livrărilor de gaze de către Gazprom în regiunea transnistreană, regimul separatist de la Tiraspol nefiind pregătit pentru o astfel de evoluţie.
Aceasta sistare a dus la o criză energetică de proporții în regiunea din stânga Nistrului, dar și la necesitatea reorientării, de fapt a renunțării complete a Republicii Moldova la achizițiile de energie electrică de la Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres) aflată în regiunea transnistreană.
Scenariile apocaliptice privind un eventual blackout şi scufundarea ţării în întuneric nu s-au adeverit. Sistemul energetic a rezistat, dar impactul negativ a fost unul enorm: tarifele la curentul electric au crescut cu circa 75%, pentru că suntem nevoiți să cumpărăm energie mai scumpă, ceea ce s-a reflectat şi într-o inflaţie mai mare.
Şi aici ne-au sărit în ajutor partenerii europeni, în special cu asistenţă financiară.
La evoluţii negative din domeniul energetic menţionăm eşecul la proiectul de construcţie în Chișinău a două centrale electrice cu termoficare (CET-uri) performante – cu o putere electrică totală de circa 55 MW (sau mai mare) și termică de cel puțin 43 Gcal/h – proiect de o importanţă strategică pentru Republica Moldova.
Finanţat de Banca Mondială cu peste 80 de milioane euro, proiectul bate pasul pe loc deja de cinci ani din cauza unor interese ascunse, iar ţara ar putea rata banii, dar mai ales construcţia unor CET-uri moderne. Menţionăm aici şi faptul că nu s-a reuşit încă darea în folosință a Liniei electrice de tensiune înaltă Vulcăneşti-Chişinău, necesară pentru interconectarea cu UE şi reducerea dependenţei de Moldgres. Totuşi linia şi instalaţiile energetice sunt aproape gata şi există speranţa că în primele luni ale anului 2026 aceasta va deveni pe deplin funcţională.
La evoluţii pozitive putem aminti şi de boom-ul din domeniul regenerabilelor. Capacitatea centralelor electrice se apropie de circa 1.000 de MW, iar centralele din surse regenerabile au ajuns să asigure circa o pătrime din necesarul de energie electrică a ţării.
Aderarea la SEPA, cât 0,3% din PIB
În sectorul financiar anul 2025 rămâne în istorie prin integrarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), iar rezultatele sunt deja vizibile și măsurabile, graţie costurilor mai ieftine pentru transferurile de bani.
În doar 60 de zile de la conectare, SEPA a devenit principalul canal pentru plățile în euro, depășind rețeaua SWIFT. Dintr-un total de aproximativ 208.000 de tranzacții transfrontaliere, peste 130.000 au fost procesate prin SEPA, ceea ce reprezintă 62% din total, iar în luna noiembrie această pondere a depășit 70%, arată datele BNM.
Cercetările făcute de German Economic Team estimează impactul anual al integrării Republicii Moldova în SEPA la circa 53 milioane de euro (peste 1,05 miliarde de lei) sau 0,3 puncte procentuale din PIB-ul pentru 2025.
Pe de altă parte sistemul financiar nu este încă pregătit pentru integrarea în piaţa de capital europeană şi cea globală, fiind încă păstrate mai multe norme restrictive.
Situaţia se poate schimba odată cu crearea Bursei Internaţionale din Moldova, cu suportul Bursei de valori de la Bucureşti. Aceasta ar urma să înceapă activitatea efectivă la mijlocul anului viitor şi ar putea deveni un catalizator în dezvoltarea pieţei de capital din Republica Moldova.
Relaţia cu FMI
La eşecuri putem menţiona ratarea tranşelor de 170 milioane de dolari de la FMI, ca urmare a faptului că autorităţile au ignorat mai multe recomandări şi mai ales nu şi-au îndeplinit angajamentele de reforme asumate.
De altfel, relaţia cu Fondul Monetar rămâne una departe de anii buni, dovadă servind şi faptul că pentru prima dată în ultimul deceniu misiunea aflată în ţară la începutul lunii decembrie a organizat conferinţă de presă fără reprezentanții Guvernului.
Noul Executiv condus de Alexandru Munteanu a încercat să argumenteze că ţara nu ar avea nevoie stringentă de aceste resurse, susţinând că relaţia cu FMI este importantă pentru Chișinău şi că în 2026 vor fi iniţiate negocieri privind un nou memorandum cu instituţia financiară internaţională.
Noul Guvern şi provocările economice
Un eveniment important pentru dezvoltarea ţării au fost alegerile parlamentare, urmate de plecarea lui Dorin Recean şi numirea unui nou premier – Alexandru Munteanu.
Deşi au inspirat anumite speranţe, atât programul economic al noului Guvern, unul extrem de vag, cât şi primele acţiuni ale acestuia nu au adus optimism în rândul economiştilor. Este adevărat că Executivul e abia la două luni de activitate.
Relansarea economică rămâne de fapt principala sarcină a noului Guvern, pe lângă Planul Național de Acțiuni pentru Aderarea Republicii Moldova la UE.
Deocamdată, ţara încheie anul 2025 cu o performanță economică modestă, estimată la o creştere a PIB-ului de circa 2,7%, departe de ambiţioasele promisiuni de creştere de mininmum 5% şi maximum – 10% anual. Totuşi, este mai bine decât stagnarea din anii 2023-2024.
Pe lângă consum, principalii factori ai acestei reveniri sunt agricultura și industria. După trei ani proşti, sectorul agricol a înregistrat o recuperare puternică, graţie unui an agricol bun.
Cea mai serioasă constrângere a dezvoltării economice
Dar problemele structurale din economie continue, iar Republica Moldova a rămas, practic, fără potențial economic. Speranţele unora în agricultură, sau a altora în servicii IT se lovesc de deficitul major de cadre pregătite şi de productivitatea muncii redusă comparativ cu alte state, de progresul tehnologic lent, precum și de tendințele demografice negative, cum ar fi îmbătrânirea populației.
Ministerul Economiei recunoaşte că cea mai serioasă constrângere a dezvoltării economice rămâne nivelul scăzut al productivității muncii, Republica Moldova situându-se sub media statelor din Europa emergentă.
Printre alte probleme economice majore ale anului 2025 trebuie menţionată și criza energetică şi economică din regiunea transnistreană, economia căreia, dependentă de resursele energetice ieftine din Rusia, s-a prăbuşit cu circa 15%.
Tot aici trebuie amintită şi stoparea parţială a asistenţei americane, urmare a lichidării USAID şi introducerea unor tarife vamale de cţătre administraţia Trump, care au afectat exporturile pe piaţa SUA.
Nu putem uita însă de Planului de Creștere a Moldovei susţinut de o asistenţă de circa 1,9 miliarde de euro din partea UE. Se estimează că implementarea acestuia va avea un impact pozitiv major asupra potențialului economic al țării în următorii trei ani, autorităţile vorbind despre asigurarea unei creşteri economice de circa 5% deja în anul 2028.
