- Victoria răsunătoare a Partidului Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare din 28 septembrie este evenimentul ce caracterizează în mod definitoriu, din mai multe unghiuri, anul politic 2025 în Republica Moldova. Semnificația obiectivă, deplină a acestui eveniment încă urmează să fie clarificată și confirmată în viitor, dar există temei să vorbim despre o etapă nouă în scurta istorie a celui de-al doilea stat românesc, determinată nu numai de factori externi, ci și interni, în special de manifestarea unui anumit grad de maturitate a alegătorilor, care au votat „util”.
- Victoria incredibilă a PAS, încă neînțeleasă până la capăt, surprinzătoare pentru mulți, aproape imposibilă, la prima vedere, după patru ani extrem de dificili, cu război în vecinătate, cu refugiați, cu inflație și prețuri explodând, asigură continuitate unor procese interne și externe pe care majoritatea guvernărilor precedente doar le-au mimat: 1) spargerea monopolului deținut de Gazprom, diversificarea surselor de energie și obținerea, în sfârșit, a independenței energetice, după peste treizeci de ani de independență politică; 2) integrarea europeană, prin România (prin construcția de poduri peste Prut, crearea spațiilor comune economice, culturale, informaționale, educaționale etc.); 3) funcționarea filtrelor de integritate în justiție; 4) ieșirea din CSI și desprinderea treptată de Rusia imperială, revanșardă, ce amenință tot mai mult existența Republicii Moldova.
- PAS nu a câștigat accidental, nemeritat și nedrept, cum consideră unii analiști. În realitate, rezultatele alegerilor sunt cât se poate de logice, explicabile, dacă ținem cont de contextul geopolitic, de implicarea unor actori străini, de potențialul și strategia PAS și ale celorlalte formațiuni politice. Cu toate problemele sale, cu lipsa lui cronică de cadre, PAS nu a avut concurenți egali printre partidele proeuropene și unioniste, oricât de importanți s-ar crede unii lideri ce le reprezintă. Blocul electoral „Alternativa”, constituit din 3 partide și „echipa lui Stoianoglo”, alți lideri fiind primarul general al Municipiului Chișinău, Ion Ceban, ex-premierul Ion Chicu și ex-deputatul comunist Mark Tkaciuk, au obținut doar 7,96% - un rezultat relativ modest, dacă ne gândim că acest bloc se pretindea „alternativa” partidului de guvernământ, după patru ani de crize și război hibrid. O bună parte din alegători fie au pus la îndoială europenismul lui Ceban, Chicu, Stoianoglo și Tkaciuk, fie au considerat că PAS va reprezenta mai bine ideea europeană. Din acest unghi de vedere, partidele Blocului Alternativa au fost văzute ca niște „copii”, „originalul” rămânând pentru majoritatea alegătorilor PAS.
- A contat, trebuie să recunoaștem, și bunul renume, autoritatea Maiei Sandu în Europa. Niciun președinte al Republicii Moldova de până acum nu s-a bucurat de o asemenea reputație pe scena continentală. Imaginea cu Maia Sandu întâmpinându-i, la Bulboaca, pe mai toți liderii europeni, președinți și șefi de guverne, în cadrul summit-ului Comunității Politice Europene, organizat în 2023, nu putea să nu-i impresioneze pe cetățenii moldoveni, chiar și pe cei care o urau pe președinta noastră.
- Deși putem presupune că sunt proeuropeni, votanții celorlalte două partide parlamentare - „Democrația Acasă” și „Partidul Nostru” nu aparțin electoratului PAS. În cazul Partidului Democrația Acasă a fost apreciat activismul lui Vasile Costiuc, iar „Partidul Nostru” a fost propulsat de asemenea de liderul său Renato Usatîi, care știe a lăsa impresia de om informat (mai urmează să demonstreze că e adevărat). Deși nu a vorbit despre integrarea europeană, el a promis intrarea Republicii Moldova în zona Schengen.
- O parte din votanții PAS ar fi putut merge către alte partide proeuropene și unioniste, dacă acestea ar fi fost capabile să creeze un bloc electoral. Dar, în loc, să se consolideze, s-au destrămat până și blocurile create până la campania electorală. Așa că scorul electoral al PAS se datorează, într-o oarecare măsură, și egocentrismului unor lideri proeuropeni, unioniști, Acuzând PAS de „monopolizarea” integrării europene, ei nu-și reproșează lor înșiși nimic, firește.
- Alegerile parlamentare din 28 septembrie pot fi considerate și o primă confruntare electorală deschisă între Europa și Rusia, pentru sufletele alegătorilor noștri, cei rămași acasă și cei plecați peste hotare. În spatele PAS a stat UE și majoritatea țărilor europene, România și Ucraina, în primul rând, iar Rusia s-a implicat indirect, prin diverse partide ce au format așa-zisul Bloc Patriotic, „Blocul Pobeda”, prin acțiuni diversioniste, atacuri cibernetice, și, direct, la cel mai înalt nivel, - Putin, Medvedev, Lavrov, Patrușev, Narîșkin, Peskov... - prin atacuri propagandistice, manipulatorii, prin demonizarea Maiei Sandu și a guvernării. Rusia a obținut cel mai mic scor de până acum – 24%, în timp ce pentru Europa au optat cea mai mare proporție de alegători – peste 75 la sută. Acesta a fost adevăratul referendum pentru integrarea europeană.
- Implicarea europenilor s-a manifestat de asemenea la cel mai înalt nivel, nu doar simbolic, sentimental, cu evenimente memorabile, în premieră – summitul UE-Republica Moldova, cu participarea președintelui Consiliului European, Antonio Costa, și președintei Comiiei Europene, Ursula von der Leyen, vizita lui Macron, Merz, Tusk, Dan..., - ci și cu o sumă record de 1,9 miliarde de euro ajutor financiar pentru creștere (economică), cu alte sume concrete pentru rezistența statului și a cetățenilor. Nu în ultimul rând a contat ajutorul României în momentele critice ale crizei energetice. SUA a pus umărul la protecția Republicii Moldova împotriva atacurilor cibernetice ale Rusiei. Și reținerea, dar mai cu seamă extrădarea lui Plahotniuc, cu trei zile înainte de alegeri, pare să fie un detaliu decis de un „coordonator” european interesat de mersul confruntării electorale din Republica Moldova.
- S-au tras învățăminte din referendumul pentru integrarea europeană, și s-a pus în aplicare practica „democrației militante”, ca în Germania și alte state europene. După ce în iunie 2023 a fost declarat anticonstituțional „Partidul Șor”, în iunie 2025 a fost revizuită serios legea privind combaterea corupției electorale, care prevede o reformulare mai exactă a corupției de acest fel, restricții privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, sancțiuni mai dure pentru cei implicați în fraudarea votului. În baza acestei legi au fost eliminate din cursa electorală „clonele” Partidului Șor și alte formațiuni legate de el – „Inima Moldovei”, „Moldova Mare”... S-au întreprins acțiuni pentru contracararea diversiunilor FSB, în special, pentru oprirea fluxurilor de bani murdari, desființarea rețelelor de votanți la comandă, combaterea propagandei și dezinformării, în care scop au fost blocate site-uri și închise unele televiziuni. S-au auzit și se mai aud strigăte, chiar din tabăra proeuropeană, despre „dictatură”, despre atac asupra pluralismului, dar răspunsul ar fi că „în anumite circumstanțe, toleranța poate deveni un suicid al democrației”. Nu trebuie să oferim instrumentele democratice unui dușman de moarte al democrației. Rezultatele alegerilor, foarte neplăcute pentru Moscova au determinat-o să-l înlăture pe Șor de la coordonarea proiectului anti-Sandu și anti-PAS. Bancherul fugit de justiția moldavă a devenit o piedică, un fel de clopoțel la gâtul motanului care se pornește la vânătoare și ar fi putut stingheri Moscova în alegerile din Autonomia Găgăuză, foarte importante pentru ea. Supărat, Șor și-a retras primarii și consilierii din cadrul administrațiilor locale. „Să vedem ce veți face fără mine”, vrea să spună gestul său.
- PAS a fost acuzat de „alarmism”, de faptul că ar fi mizat pe frica oamenilor, preferând să-i sperie cu războiul din Ucraina, în loc să le vorbească despre problemele interne ale Republicii Moldova. În mod similar, altor partide li s-ar fi putut reproșa băgarea capului în nisip, ignorarea demonstrativă a războiului, care există, nu este rodul imaginației cuiva. Realitățile războiului din Ucraina apasă greu asupra vieții economice, sociale, culturale din Republica Moldova, așa încât au influențat, după cum s-a văzut în alegeri, preferințele electorale ale unei părți din electoratul rusofil, și aceasta este poate cea mai importantă consecință politică a războiului pornit de Rusia, poate avea cel mai mare impact asupra viitorului statului moldav.
