Anul politic 2025 a fost unul intens pentru Republica Moldova și, totodată, a fost unul extrem de important pentru evoluția politică a celui de-al doilea stat românesc. Cu siguranță, evenimentul central al anului au fost alegerile parlamentare din 28 septembrie care au încheiat un ciclu electoral din mai multe scrutine succesive – localele din 2023, referendumul pentru integrarea europeană și prezidențialele din 2024. În mod surprinzător, rezultatul parlamentarelor din septembrie a fost unul neașteptat de bun pentru partida proeuropeană de la Chișinău.
Rusia, înfrântă la scrutinul parlamentar din 28 septembrie
În Republica Moldova alegerile poartă, de regulă, un caracter geopolitic, în special după anul 2009, când integrarea europeană a devenit prioritatea numărul unu a Chișinăului. Moscova, în toată această perioadă, s-a implicat activ în procesele electorale din Republica Moldova, încercând să impună o guvernare loială Rusiei. Acest lucru i-a reușit parțial, în anii 2019-2020, când pentru scurt timp l-a propulsat în fruntea statului pe socialistul pro-rus Igor Dodon. Însă, în urma greșelilor comise de către acesta, Kremlinul a pierdut controlul politic asupra Republicii Moldova la scrutinele din 2020 și 2021.
Rusia însă nu poate accepta ca la putere în Republica Moldova să se afle forțe pe care nu le controlează și care și-au propus să ducă Chișinăul cu pași rapizi în Uniunea Europeană. De aceea, imixtiunea Moscovei în ultimii ani în procesele politice din Republica Moldova s-a intensificat, instrumentul ei principal devenind oligarhul fugar Ilan Șor.
Prin intermediul acestuia (și nu doar), folosind la greu propaganda și dezinformarea, Kremlinul a încercat să tensioneze și destabilizeze situația din Republica Moldova. Specificul fenomenului Șor în politica moldovenească a constat în introducerea pe față în rândurile alegătorilor a corupției electorale fără precedent. Această tactică a Moscovei a dat rezultate la alegerile bașcanului Găgăuziei în 2023, când această regiune autonomă a devenit, de facto, parte componentă a „rețelei Șor”, și parțial la referendumul pentru integrarea europeană și scrutinul prezidențial din 2024 (cu precădere, în turul I).
La alegerile parlamentare din 28 septembrie a.c., Rusia țintea să aplice „lovitura de grație” cursului european al Chișinăului. Despre importanță acestui scrutin parlamentar pentru Kremlin vorbește și faptul că Moscova a schimbat supervizorul „dosarului moldovenesc”. În locul lui Dmitri Kozak, un politician din anturajul lui Vladimir Putin care mult timp s-a ocupat de Republica Moldova, a fost numit Serghei Kirienko, prim-adjunctul șefului de cabinet al liderului de la Kremlin, cunoscut pentru cinismul său în activitatea de pe teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina și Georgia.
Rusia a alocat sume enorme pentru a influența alegerile parlamentare din 28 septembrie a.c. Se vorbește despre sute de milioane de dolari. Principalele interferențe rusești în aceste parlamentare au avut loc prin: finanțarea ilegala a partidelor politice; campanii masive de dezinformare, în mod special în mediul online; atacuri cibernetice; tentative de destabilizare a ordinii publice.
Însă autoritățile moldovene au reușit să facă față imixtiunilor rusești asigurând securizarea votului. Măsurile de profilaxie ale instituțiilor statului prin numeroasele descinderi înainte și în timpul perioadei electorale au dus, practic, la destructurarea „rețelei Șor”. Foarte important a fost și faptul că mulți cetățeni moldoveni au conștientizat importanța istorică a votului din 28 septembrie a.c. și au decis să voteze pentru cursul european al Republicii Moldova, deși nu neapărat sunt simpatizanți ai PAS.
Importanța geostrategică a anului 2025
Anul politic 2025 are însă și o importanța geostrategică. Întâi de toate pentru faptul că parcursul european al Republicii Moldova nu a fost întrerupt. Scopul legislativului ales la 28 septembrie este ca, în următorii patru ani, Chișinăul să ajungă la punctul în care aderarea la UE să nu mai devină reversibilă. În ceea ce ține de procesul de negocieri, Republica Moldova poate considera anul care se încheie dreptul unul reușit. Potrivit Raportului de extinde al Comisiei Europene, publicat la începutului lunii noiembrie, Chișinăul a înregistrat în cele la mai mare progrese dintre statele candidate la UE.
Republica Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea negocierilor, pe cel puțin trei grupuri de capitole (clustere). Cu toate acestea, negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE nu au fost încă lansate oficial, din cauza blocajelor Ungariei la adresa Ucrainei (iar întrucât Republica Moldova este văzută la pachet cu Ucraina, și negocierile ar urma să fie lansate concomitent cu ambele state candidate). Soluția diplomatică găsită de către Bruxelles, pentru a nu stopa procesul de aderare a Chișinăului, este începerea discuțiilor tehnice cu Comisia Europeană pe trei din cele șase clusterele de negociere cu UE – Valori fundamentale, Piața internă și Relații externe. Aceasta decizie este una foarte importantă pentru Chișinău, întrucât permite păstrarea actualei dinamici de aderare la Uniunea Europeană.
Deși Republica Moldova a înregistrat în 2025 progrese semnificative în procesul de aderare la UE, trebuie totuși de precizat că statul nostru este abia la începutul perioadei de negocieri și că a avut de implementat partea tehnică cea mai facilă. Potrivit Raportului de extindere, Republica Moldova a acumulat punctajul 2.38 din 5.0. Însă, cu cât Chișinăul va avansa în procesul de negocieri, cu atât și reformele vor fi mai dificil de realizat.
Spre exemplu, este de așteptat ca justiția să dea în continuare Republicii Moldova mari „bătăi de cap”. În anul 2025, reforma justiției a avansat cu greu, trenând la faza vettingului. Faptul că lucrurile decurg lent în justiție, o demonstrează scandalul provocat de către așa zisa „lege a amnistiei”, a cărei aplicare a dus la eliberarea unor criminali periculoși. „Legea amnistiei”, pe de o parte, a demonstrat că justiția în Republica Moldova este departe de a fi una reformată. Pe de altă parte, a scos la suprafață carențe mari în ceea ce privește profesionalismul unor reprezentanți ai guvernării.
Un al moment legat de justiție care a provocat mai multe controverse în anul 2025 a fost inițiativa legislativă de comasare a Procuraturii Anticorupție (PA) și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) în urma căreia urma să fie constituită Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Inițiatorii acestui proiect de lege (deputați PAS) justifică crearea PACCO prin faptul că atribuțiile celor două procuraturi specializate se dublează, iar o nouă instituție ar putea investiga mai eficient crime complexe.
Totuși, motivul principal care a dus la lansarea acestei inițiative a fost, se pare, insatisfacția partidului de guvernământ față de modul în care Procuratura Anticorupție, sub conducerea Veronicăi Dragalin, a luptat cu corupția electorală (mai exact, nu a luptat) la referendumul și la alegerile prezidențiale din 2024. Inițiativa, legată aparent de contextul politic, a fost criticată dur de către experții local. La fel, și avizul Comisiei de la Veneția este extrem de reticent în ceea ce privește comasarea celor două procuraturi într-o singură instituție, una din concluziile avizului făcând referire la aspectul contextual al inițiativei: „Obiectivele declarate ale proiectului de lege nu par să fie legate de lichidarea propusă a PA și PCCOCS sau de crearea PACCO”.
Concluzii
Anul 2026 va fi unul atipic pentru viața politică moldovenească – în Republica Moldova nu vor avea loc nici un fel alegeri (un fel de an politic bisect). Rezultatele anului curent au creat premise ca autoritățile moldovene să se concentreze în 2026 pe reforme. În același timp, anul viitor va fi încă la început de mandat legislativ când guvernarea poate (și trebuie) să realizeze reforme de lungă durată (așa-zisele reforme nepopulare). Guvernul Munteanu este obligat să inițieze realizarea reformelor de modernizare prin care să apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană, dar care ulterior vor aduce beneficii pentru cetățeni.
În 2026, prioritară va rămâne și agenda tehnică de negocieri pentru aderarea la UE. Guvernul de la Chișinău are la ordinea zilei însă o serie de alte priorități, extrem de importante pentru Republica Moldova. Creșterea economică este o restanță nu doar a anului 2025, însă a întregului mandat legislativ (2021-2025) al PAS. Nu întâmplător, însuși profilul prim-ministrului Munteanul este unul economic. Cu atât mai mult cu cât Republica Moldova are la dispoziție 1,9 miliarde de euro din partea Uniunii Europene în cadrul Planului de creștere pentru anii 2025-2027, bani pe care guvernul moldovenesc trebuie să aibă capacitatea ca să-i absoarbă.
De asemenea, securitatea trebuie să rămână în continuare o prioritate pentru autoritățile moldovene. Eșecul din 2025 nu va opri Moscova în acțiunile sale hibride contra parcursului european al Republicii Moldova. În special, că în contextul evenimentelor regionale și a negocierilor de aderare a Chișinăului la UE s-a reliefat și problema transnistreană, dosar pe care autoritățile trebuie să-l gestioneze inteligent, folosindu-se de oportunitățile contextului de securitate și a integrării europene a Republicii Moldova.
