Premierul desemnat Alexandru Munteanu a prezentat echipa guvernamentală şi a publicat programul de activitate al cabinetului său, cu sloganul „UE, pace, dezvoltare”.
Documentul va fi propus Parlamentului pentru aprobare. Prioritatea noului executiv este „finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028”, respectiv pregătirea ţării pentru integrarea deplină.
Investiţii de 4 miliarde euro
Programul precizează din start că Guvernul se va conduce de „angajamentele deja asumate prin strategiile, programele și planurile naționale de dezvoltare, agenda de reforme și integrare europeană”, respectiv nu trebuie să ne mire că el în mare parte repetă angajamente vechi, dar şi promisiuni din programul electoral al Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS).
Documentul este foarte succint, în el fiind scoase în evidență „cele mai importante priorități sectoriale”, după cum susţin autorii, care au fost de data aceasta mai precauți în comparație cu alte programe de guvernare, care au rămas nerealizate (cum ar fi cel al Guvernului Gavriliţă sau a Guvernului Recean).
Obişnuiţi deja cu promisiuni de creştere a PIB-ului în următorii ani sau de reducere a inflaţiei, în program nu găsim astfel de indicatori. De exemplu, nu este indicat nici măcar ce creştere economică anuală va fi asigurată ca urmare a implementării programului în următorii patru ani. Mai mulţi observatori au criticat deja documentul, pentru caracterul său declarativ şi superficial.
În plan economic, Guvernul Munteanu susţine că are ca prioritate valorificarea Planului de creștere de 1,9 de miliarde de euro, alocaţi de UE. Din aceşti bani ar urma să fie finanțaţe circa 25.000 de întreprinderi prin măsuri de ajutor de stat; stimulate investiții „de până la 4 miliarde euro, inclusiv prin valorificarea oportunităților economice pentru cetățenii din diasporă”; fianțate proiecte majore de infrastructură „inclusiv 20 parcuri industriale, ecologice și tehnologice, hub-uri logistice, infrastructură de transport etc”.
Dacă se știe bine de unde provin cele 1,9 miliarde de euro, nu este clar cum ar putea fi atrase cele 4 miliarde de euro de investiții despre care se vorbește în program. În cazul în care ar fi vorba de bugetul de stat, va fi dificil de identificat astfel de resurse fără o asistență externă consistentă. În plus, nu este clar în ce domenii ar urma să fie investite cele 4 miliarde de euro.
Dacă am presupune că ar urma să vină din investiții străine, acest lucru ar însemna majorarea de 2-3 ori a investițiilor străine în prezent. Deocamdată însă nu există semne că ne-am afla în pragul unui boom investiţional în Republica Moldova. Acesta ar putea să apară doar în eventualitatea finalizării războiului din Ucraina, pornit de Rusia. Există planuri de reconstrucție a Ucrainei şi Republica Moldova ar putea contribui la acest proces.
Promisiuni optimiste
În ceea ce privește promisiunea de creare a 20 de parcuri industriale, amintim că anterior Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării (MDED) era mai precaut şi avea în plan crearea a opt parcuri.
O altă promisiune ține de „majorarea valorii produselor și serviciilor autohtone exportate până la cel puțin 50% din Produsul Intern Brut”, prin asigurarea accesului la piețe noi, în special la cea europeană și sporirea competitivității produselor autohtone prin acțiuni țintite de suport în modernizare.
De notat că şi în programul electoral PAS se vorbea despre „dublarea valorii produselor și serviciilor autohtone exportate în toată lumea până în 2030”.
„Acest lucru nu este imposibil, dar trezește dubii, întrucât va necesita eforturi și investiții considerabile, ținând cont de faptul că, chiar și în conformitate cu scenariul optimist al prognozei MDED, exportul va crește cu rate de 9-11% anual (scenariul de bază prevede rate de 3-6%)”, constată Centrul Expert-Grup într-o analiză a promisiunilor electorale.
Potrivit experţilor o creștere substanțială și urgentă a exporturilor este într-adevăr necesară în circumstanțele în care deficitul de cont curent a atins limite periculoase. „Cu toate acestea, atingerea țintei promise va necesita eforturi și investiții deosebite, ceea ce trezește dubii în privința fezabilității promisiunii”, consideră Expert-Grup.
Energie şi infrastructură
La capitolul infrastructură programul promite interconectarea deplină cu piața energetică a UE, inclusiv prin finalizarea liniilor electrice Chișinău - Vulcănești, construcției liniei electrice Suceava – Bălți, avansarea liniilor electrice Gutinaș – Strășeni și Dnestrovsk - Bălți.
Şi aici nu putem trece cu vederea faptul că LEA Chișinău – Vulcănești ar urma să fie dată în folosință până la finele acestui an, respectiv includerea ei ca indicator denotă că o parte din lucrări vor fi gata mult mai târziu, cel mai probabil la anul.
La fel pare a fi și cu linia Suceava – Bălți. Dacă autorităţile de la Chişinău vorbesc de finalizarea construcţiei în anul 2027, deși încă nu au selectat nici măcar compania care ar urma să realizeze proiectul, cele din România sunt mai precaute şi indică termenul de finalizare – anul 2029.
Viitorul Guvern promite că va continua și dezvolta programele „Satul European” și „Curtea Europeană” cu investiții de cel puțin 9 miliarde lei, chiar dacă eficienţa acestora a fost pusă sub semnul întrebării de către experţi, ele având mai degrabă un caracter populist.
Referitor la aceste programe anterior Expert-Grup sublinia că „există riscul de irosire a banilor pe proiecte neproductive, cu caracter populist, de limitare a autonomiei locale și crearea premiselor pentru clientelism politic, precum și riscul de nerespectare a rigorilor de transparență în procesul decizional”.
Drumuri vs capacitatea scăzută de absorbție
În ceea ce privește angajamentul de a moderniza „până la 3 mii km de drumuri naționale și regionale, astfel încât întreaga rețea de drumuri naționale și regionale să fie de calitate bună, conform standardelor europene”, putem menţiona că unul din cele mai mari impedimente în calea creșterii economice în Republica Moldova este tocmai calitatea infrastructurii de transport.
Chiar dacă reabilitarea și construirea drumurilor sunt necesare pentru a îmbunătăți performanța logistică și a susține creșterea economică, este îndoielnică disponibilitatea finanțării necesare pentru aceste planuri.
În plus, capacitatea scăzută de absorbție va constitui o constrângere pentru realizarea promisiunii respective. Modernizarea a 3 mii de kilomentri de drumuri ar însemna o creștere de 4-5 ori a ritmului lucrărilor, pentru că în ultimii patru ani autorităţile au reuşit să dea în folosință circa 700 km de drumuri naționale și regionale.
Nu putem trece cu vederea promisiunea de reabilitare a tronsonului de cale ferată Cahul–Giurgiulești. Acest segment de cale ferată nu este funcţional deja de trei ani, ca urmare a deteriorărilor cauzate de surpările de teren din vara anului 2022, ce au afectat peste 300 metri de cale ferată.
Timp de trei ani, Guvernul şi întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova nu au fost în stare să repare un segment de circa 300 metri de cale ferată avariat, chiar deși bani de la bugetul de stat au fost alocați.
Autorii programului mai promit „sute și chiar mii de acțiuni care urmează a fi întreprinse în acest mandat“ și conchid că o economie sănătoasă trebuie să se reflecte în bunăstarea oamenilor, prin salarii și pensii mai mari, locuri de muncă sigure și servicii sociale accesibile, iar direcția strategică a țării pentru următoarele decenii trebuie să rămână apartenența la familia europeană.
În concluzie, putem constata o dată în plus că în mare parte programul de guvernare al echipei în frunte cu premierul desemnat Alexandru Munteanu repetă promisiunile electorale ale PAS făcute în campania electorală. Putem spera doar că pe parcurs viitorul Guvern le va revizui şi adapta la realităţile şi necesităţile reale ale economiei Republicii Moldova.
