Alegerile pentru funcția de bașcan (guvernator) și cele ale deputaților din Adunarea Populară (parlamentul local) a regiunii autonome găgăuze, care vor avea loc concomitent pe 15 noiembrie a.c., pot deveni o șansă pentru depășirea crizei politice din regiune, ce durează de aproape un an.
Această criză s-a declanșat după expirarea mandatului Adunării Populare a Găgăuziei (APG), la 15 noiembrie 2025, și de refuzul aleșilor locali din regiune să se conformeze prevederilor noului Cod electoral al Republicii Moldova, dar și de vacanța funcției de bașcan, după condamnarea definitivă a Evgheniei Guțul la șapte ani de închisoare.
Ambele instituții-cheie din regiune – cea de bașcan și APG - au șansa de a se reconfigura în aceeași zi, prin votul cetățenilor. În acest fel, UTA Găgăuzia poate reveni la o normalitate politico-instituțională. Totuși, nu trebuie neglijat nici scenariul care ar zădărnici și sabota scrutinul. Un scenariu ce ar fi orchestrat din exterior și pus în aplicare de actori interni ale căror interese sunt amenințate de noile reguli electorale privind desfășurarea alegerilor în Găgăuzia.
Chișinăul preia controlul asupra proceselor electorale în Găgăuzia
Pentru a scoate din blocaj politic Găgăuzia și pentru a reporni procesele electorale în regiunea autonomă au fost necesare două intervenții juridice majore la Chișinău. Prima a fost decizia Curții Constituționale din 9 iulie 2026, prin care au fost declarate neconstituționale prevederile legale ce permiteau APG să decidă de una singură componența organului electoral de la Comrat. În aceeași decizie, Curtea a mai stabilit că alegerile din regiune nu mai pot fi organizate în afara cadrului legal electoral general al Republicii Moldova. Totodată, Curtea a venit cu o adresă către Parlament în care solicita eliminarea interpretărilor juridice duble și regulamentelor locale contradictorii ce permiteau blocarea organizării scrutinelor în Găgăuzia.
Având la bază solicitarea Curții Constituționale, fracțiunea PAS din Parlament a venit cu o inițiativă legislativă menită să integreze juridic și instituțional procesele electorale din UTA Găgăuzia în sistemul electoral național. În urma adoptării legii, la 25 august 2026, în Codul electoral au fost operate modificări cu privire organizarea alegerilor în UTA Găgăuzia care stabilesc că scrutinele din regiune se desfășoară în baza legislației naționale.
Drept urmare, Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a obținut instrumentele juridice necesare pentru a controla procesele electorale din Găgăuzia și, în caz de necesitate, pentru a interveni în vederea deblocării tehnice a scrutinelor programate în regiunea autonomă. Principalele modificări ale Codului electoral referitoare la UTA Găgăuzia vizează modul de constituire a organului electoral de la Comrat, sistemul electoral privind alegerea APG și unele condiții pentru candidații la funcția de bașcan.
Prima modificare prevede că instituția electorală de la Comrat – Consiliul Electoral Central – se va constitui după aceleași reguli ca toate celelalte organe electorale din țară. El va activa sub coordonarea directă a CEC de la Chișinău și va fi format din 7 până la 11 membri: președintele Consiliului va fi numit direct de CEC, doi reprezentanți vor fi desemnați de APG, doi de instanța judecătorească de la Comrat, iar câte un reprezentant va fi desemnat de partidele parlamentare.
A doua modificare majoră se referă la alegerea deputaților în APG pe liste de partid, exact ca în cazul Parlamentului și al consiliilor locale. Cu alte cuvinte, alegerea APG va avea loc în baza sistemului electoral proporțional. Totuși, alegerile din 15 noiembrie 2026 vor fi organizate după regulile vechi, iar noile prevederi vor fi aplicate la scrutinul următor. O altă noutate majoră o reprezintă condițiile mai stricte pentru candidații la funcția de bașcan, care trebuie să aibă domiciliul în UTA Găgăuzia de cel puțin 10 ani și să cunoască obligatoriu limba română.
Imediat după ce președinta Maia Sandu a promulgat, la 26 august a.c., modificările la Codul electoral, CEC a aprobat, în aceeași zi, programul calendaristic privind desfășurarea scrutinului din 15 noiembrie 2026 pentru alegerea APG. Iar după ce APG nu a reușit, în trei ședințe – din 17 august, 26 august și 1 septembrie –, să stabilească data alegerilor pentru funcția de bașcan, CEC a decis organizarea acestui scrutin la 15 noiembrie 2026, concomitent cu alegerile pentru APG.
CEC va fi responsabilă de activitatea Consiliului Electoral Central al UTA Găgăuzia, inclusiv de activitatea tuturor organelor electorale din raza teritorială a acestuia. Responsabilitatea CEC include coordonarea acțiunilor prevăzute în programele calendaristice pentru buna organizare și desfășurare a celor două scrutine din autonomia găgăuză.
Sabotarea alegerilor, unul din scenariile ce trebuie luate în calcul
Preluarea controlului asupra proceselor electorale în regiunea găgăuză de către CEC a provocat critici din partea unor cercuri pro-ruse atât din interiorul, cât și din exteriorul Republicii Moldova. Nu este exclus ca actori politici (și geopolitici) care anterior controlau sistemul electoral din Găgăuzia să facă tot posibilul pentru a zădărnici scrutinul din 15 noiembrie. De aceea, scenariul unui eșec regizat al acestor alegeri nu poate fi exclus și trebuie luat în calcul către de autoritățile de la Chișinău.
Printre principalii actori interesați de sabotarea alegerilor din 15 noiembrie în autonomia găgăuză se numără Rusia, grupările afiliate „rețelei Șor” din care face parte și conducerea actuală de la Comrat, precum și o parte dintre deputații APG. La Moscova regiunea găgăuză este văzută ca un instrument clasic de presiune geopolitică asupra guvernului proeuropean de la Chișinău.
Pentru Kremlin, încercările autorităților moldovene de a face ordine juridică și instituțională în Găgăuzia servesc drept subiect pefect de propagandă, potrivit căruia Chișinăul „încalcă și prejudiciază drepturile autonomiei”. Un scrutin eșuat la 15 noiembrie ar alimenta această narațiune și ar putea fi folosit de Moscova pentru a tensiona situația din Găgăuzia și pentru a adânci și mai mult falia dintre Comrat și Chișinău.
„Rețeaua Șor”, aflată în solda Kremlinului, fără doar și poate, este afectată de noua legislație aprobată de Parlamentul de la Chișinău, prin care au fost introduse reguli mai stricte privind controlul financiar al proceselor electorale din regiunea găgăuză și au fost impuse interdicții pentru candidații asociați cu partide declarate neconstituționale. Sabotarea alegerilor din 15 noiembrie a.c. ar însemna prelungirea stării de interimat în UTA Găgăuzia, ceea ce i-ar permite „rețelei Șor” să păstreze controlul asupra resurselor autonomiei fără a dispune de o legitimitate electorală directă.
Deputații din APG sunt împărțiți în diferite grupuri de interese. Unii dintre ei sunt conectați la partide și lideri politici de nivel național, de regulă pro-ruși, promovând în regiune agenda acestora, în detrimentul intereselor locale. Alții au fost racolați și folosiți de oligarhul fugar Ilan Șor pentru a tensiona intenționat relațiile dintre Comrat și Chișinău. Există, de asemenea, deputați care își folosesc influența politică pentru a-și proteja propriile afaceri sau interesele economice ale apropiaților. În discursul public, acești actori folosesc frecvent o retorică anti-Chișinău care se pliază pe narațiunile politicii externe a Rusiei și nu reflectă nicidecum interesele reale ale comunității găgăuze.
Actuala administrație de la Comrat și exponenții politici susținuți de Federația Rusă au criticat dur modificările din Codul electoral privind Găgăuzia. Aceștia au catalogat noua legislație drept un atac direct la adresa statutului special al regiunii, acuzând autoritățile centrale de „subminare” și „ingerință” în funcționarea UTA Găgăuzia, sub pretextul uniformizării legislației electorale la nivel național.
Prezidiul APG a adoptat, la 26 august a.c., în unanimitate, o declarație în care a contestat aceste modificări. În mod special, declarația critică schimbarea modului de alegere a deputaților în APG. Comratul susține că trecerea la liste de partid va diminua rolul liderilor locali independenți în favoarea partidelor politice naționale controlate de la Chișinău.
Moscova, în mod previzibil, a recurs la o campanie mediatică de condamnare a modificărilor respective. Mass-media rusă subordonată regimului de la Kremlin, inclusiv canalele de Telegram focusate pe Republica Moldova, au promovat narațiunea potrivit căreia Chișinăul „distruge specificul local al autonomiei” și „încalcă drepturile minorităților etnice” prin centralizarea regulilor electorale. De asemenea, Rusia a prezentat decizia Parlamentului drept o dovadă a abuzurilor comise de actuala guvernare proeuropeană împotriva regiunilor din Republica Moldova cu viziuni pro-ruse.
Retorica Kremlinului a fost susținută de lideri politici de la Comrat afiliați „rețelei Șor”, care au acuzat partidul aflat la guvernare, - PAS, - de „dictatură” și de intenția de a frauda viitoarele alegeri din Găgăuzia. Liantul din regiunea găgăuză dintre Rusia, „rețeaua Șor” și APG îl constituie așa-numitele organizații civice „Patrioții Găgăuziei” și „Platforma 111”. Se zice că în spatele acestor organizații s-ar afla Marina Tauber și Maria Albot, apropiate ale oligarhului fugar Ilan Șor, conectate la factori decizionali de la Kremlin.
„Patrioților Găgăuziei” și „Platformei 111” le-a aparținut inițiativa organizării așa-numitului „Consiliu cu poporul”, care a avut loc la Vulcănești, pe 15 august 2026. Scopul acestei întruniri a fost blocarea alegerilor pentru APG (la acel moment încă nu fusese decisă organizarea alegerilor pentru funcția de bașcan). La întrunirea de la Vulcănești s-a cerut convocarea celui de-al III-lea Congres al reprezentanților poporului găgăuz, idee promovată de „Patrioții Găgăuziei” și „Platforma 111”. Prin organizarea așa-numitului congres, cele două pseudo-organizații controlate de Moscova urmăresc blocarea sau amânarea alegerilor locale din regiune și crearea unei cât mai mari presiuni politice asupra autorităților de la Chișinău.
Probabil, așa-zisul congres, prezentat drept o pretinsă mișcare populară și civică apărută spontan, ar urma să aibă rolul de a legitima, în numele poporului găgăuz, adoptarea unor decizii care depășesc competențele APG și cadrul juridic al Republicii Moldova, cum ar fi nerecunoașterea hotărârilor Curții Constituționale sau a legilor adoptate de Parlament. Subiectul organizării congresului a fost inclus pe agenda discuțiilor din APG, însă procesul de convocare oficială și stabilirea unei date clare au rămas, deocamdată, blocate sau amânate pe fondul tensiunilor politice și al disputelor privind organizarea alegerilor din 15 noiembrie a.c.
Concluzii
Modificările operate de Parlament la Codul electoral privind regiunea găgăuză vor reconfigura profund echilibrul de putere în relația dintre Guvernul de la Chișinău și administrația de la Comrat. Prin organizarea alegerilor regionale din UTA Găgăuzia în conformitate cu legislația națională a Republicii Moldova, Chișinăul va avea pârghii legale mai bine conturate pentru a preveni ingerințele externe sau tentativele fraudare a scrutinelor de către rețele criminale.
Trecerea la sistemul proporțional va favoriza formațiunile politice structurate instituțional la nivel național sau în regiune și va defavoriza candidații independenți locali, ghidați de interese de grup sau personale. Prin racordarea la regulile electorale aplicate la nivel național, regiunea găgăuză își va pierde statutul de „excepție juridică neguvernabilă” în cadrul Republicii Moldova. În perspectivă, integrarea electorală a UTA Găgăuzia în sistemul politico-instituțional moldovenesc ar putea diminua tendințele separatiste din autonomie, alimentate inclusiv de ambiguitățile și contradicțiile juridice dintre Chișinău și Comrat.
Prin uniformizarea regulilor electorale și monitorizarea strictă a finanțării partidelor și campaniilor electorale, va fi redus și spațiul de manevră al Rusiei în regiunea găgăuză. Prin urmare, Moscova va folosi actualele alegeri din Găgăuzia pentru a încerca să destabilizeze situația politica din Republica Moldova.
De asemenea, Rusia își va concentra eforturile asupra menținerii influenței sale în regiunea autonomă găgăuză. Narațiunea de bază a Kremlinului în timpul campaniei electorale ar putea fi rezumată prin formula „Comratul – cetate asediată de Chișinău”. Moscova a lansat deja un val de dezinformare prin care susține că autoritățile centrale încearcă să limiteze ilegal drepturile etnicilor găgăuzi și să reducă competențele juridice ale Comratului.
Moscova va sprijini, direct sau prin intermediari, candidați loiali intereselor sale. Însă dilema Kremlinului este, se pare, să recunoască noile modificări legislative operate la Codul electoral și să intre în competiție, conformându-se noilor reguli sau să nu le recunoască și să încerce să saboteze scrutinul. În ambele scenarii, șansele ca, după reconfigurarea electorală, conducerea regiunii găgăuze să rămână una pro-rusă sunt considerabile.
De sabotarea alegerilor este însă interesată, cu precădere, „rețeaua Șor” care, odată cu aplicarea noilor prevederi electorale, riscă să piardă controlul politic asupra regiunii. Alți actori pro-ruși din Republica Moldova, cum ar fi socialiștii, au acceptat, în pofida unor rezerve (inclusiv în ceea ce privește obligația bașcanului să cunoască limba română), noul cadru electoral și instituțional privind UTA Găgăuzia, conturat juridic de Chișinău. Pentru aceste partide, care promovează în mod constant narațiunile rusești, alegerile din 15 noiembrie a.c. reprezintă o oportunitate de a ocupa vidul de putere creat în regiunea găgăuză după condamnarea bașcanului Evghenia Guțul și diminuarea influenței politice a „rețelei Șor”.
Este de presupus însă că Rusia nu va renunța la influența sa asupra Comratului. Scrutinul din 15 noiembrie 2026 reprezintă, prin urmare, o posibilă rampă de lansare pentru noi atacuri hibride împotriva guvernului proeuropean de la Chișinău. Riscul unui boicot sau al sabotării politice a alegerilor este una din principalele provocări pe care Kremlinul le-ar putea lua în calcul pentru 15 noiembrie.
