Există un curent de opinie, promovat de adversarii integrării europene, potrivit căruia Uniunea Europeană ar avea nevoie de Republica Moldova doar în calitate de piaţă de desfacere şi ca sursă de materii prime. Ca argument ei invocă diverse date statistice publice. Să fie într-adevăr așa?
Cum au crescut exporturile pe piaţa UE?
Dacă ar fi să analizăm datele pe anumite sectoare înguste şi în grabă, evoluţiile economice din ultimii 20 de ani, într-adevăr am putea ajunge oarecum și la o astfel de concluzie.
La acest lucru contribuie uneori indirect şi autorităţile care frecvent se laudă cu creşterea semnificativă a exporturilor de produse agricole, folosind cifre scoase din context.
Chiar recent purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă a anunţat că exporturile de produse agricole moldovenești în Uniunea Europeană au crescut de aproape șase ori în ultimii patru ani, fiind însă vorba de doar câteva produse, în timp ce creşterea reală a fost de două ori, arată datele statistice.
Însă utilizarea unor astfel de argumente cu date distorsionate nu poate creşte încrederea în integrarea europeană.
Dar ce arată statisticile? Într-adevăr, o mare parte din exporturile din Republica Moldova pe piaţa europeană sunt materii prime: de la grâne, la oleaginoase, fructe etc.
De exemplu, dacă în 2004 exportam în UE cereale de 7,7 milioane de dolari, peste 10 ani – deja de circa 71 milioane de dolari, iar în 2024 – de 226 milioane dolari. Adică, în 20 de ani exporturile de cereale au crescut de circa 29 de ori. În aceeaşi perioadă exporturile totale de cereale din Republica Moldova s-au majorat de 12 ori.
În cazul seminţelor de floarea soarelui exporturile pe piaţa UE s-au majorat de 24 de ori în decurs de 20 de ani: de la 12 milioane de dolari în 2004, la 291 milioane de dolari – în 2024.
Însă, în aceeaşi perioadă, cu mult mai mult au crescut exporturile de maşini si aparate, echipamente electrice şi componente ale acestora: de la doar 10 milioane de dolari în 2004, la aproape 600 milioane dolari – în 2024.
E o creştere de circa 60 de ori, ceea ce combate mitul potrivit căruia am fi doar o sursă de materii prime pentru statele UE.
Trebuie menționat și faptul că la importurile din UE, predomină resursele energetice, care lipsesc aproape cu desăvârşire în Republica Moldova.
Principalul investitor
Dar Uniunea Europeană nu este doar principalul partener comercial al Republicii Moldova, cu o cotă de circa 65%.
Investițiile directe din statele UE domină economia Republicii Moldova, reprezentând circa 85% din stocul de investiții sub formă de participații și acțiuni.
Conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, la finele anului 2024 stocul investiţiilor directe din UE a trecut de trei miliarde de dolari.
Principalele sectoare ale economiei Republicii Moldova care au beneficiat de investiții directe din UE sunt activitățile financiare, comerțul, industria prelucratoare ș.a.
Impactul liberalizării regimului de vize
Mulţi dintre moldoveni au uitat deja despre faptul că, până în aprilie 2014, pentru a putea călători în statele UE era nevoie de viză, ceea ce implica o procedură deloc uşoară şi apelarea la serviciile unor firme de turism.
Mai mult, ani în şir diverse structuri comerciale şi nu doar, au profitat de această stare de lucruri prin diverse scheme criminale pentru a facilita migraţia ilegală a moldovenilor, în special la muncă în statele UE, ceea ce stimula corupţia şi traficul de persoane.
Aceste scheme au dispărut practic imediat după liberalizarea regimului de vize care a permis cetățenilor Republicii Moldova să călătorească liber, inclusiv în statele din Spațiul Schengen.
Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe, în primii 10 ani ai regimului liberalizat de vize circa 2,54 milioane de moldoveni au beneficiat de regimul fără vize, călătorind în Uniunea Europeană de 15,84 milioane ori.
Astfel, liberalizarea regimului de vize a avut un impact major asupra mobilității moldovenilor, dar şi a reorientării lor de la piaţa muncii din Rusia şi alte state CSI, spre cea a statelor UE.
Totodată, regimul de călătorie fără vize a permis legături mai strânse cu familiile, acces la noi oportunități de afaceri și studii.
Trebuie spus că Republica Moldova a fost prima țară din Parteneriatul Estic care a obținut un regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, fiind un exemplu pentru alte țări din regiune.
Importanţa asistenţei UE
Importanţa UE nu se reduce doar la aceste aspecte. UE este de mai bine de un deceniu şi principalul finanţator al Republicii Moldova. Şi atunci când Rusia punea embargouri (bariere tarifare) în calea exporturilor de fructe, legume şi alte produse agricole, UE oferea susţinere financiară agricultorilor şi deschidea piaţa pentru produsele moldoveneşti.
Unul dintre exemplele cele mai elocvente este Proiectul Livada Moldovei (linie de creditare oferită de către Banca Europeană de Investiţii), lansat în septembrie 2014, la scurt timp după ce Moscova a impus restricţii la exportul de fructe şi alte produse agricole, drept pedeapsă pentru semnarea Acordului de Asociere.
Proiectul a fost destinat investiţiilor în restructurarea şi modernizarea întregului lanţ valoric al ramurii horticole din Republica Moldova - de la pomicultură şi viticultură, la legumicultură, oenologie, floricultură, cercetare etc.
Deşi au existat anumite întârzieri de implementare, generate de mai mulţi factori, proiectul Livada Moldovei a facilitat acordarea, până în 2025, a unor împrumuturi preferențiale pentru implementarea a 610 proiecte investiționale, în domeniul agricol, în valoare de circa 102 milioane euro.
Totodată, contribuția proprie a beneficiarilor a depășit rata planificată de 50 la sută din valoarea investițiilor, a constituit peste 105 milioane euro, iar acum o mare parte din producţia agricolă ajunge pe piaţa UE.
Reforme şi convergenţă
Tot datorită susţinerii UE, Republica Moldova a rezistat şantajului energetic rusesc din ultimii ani. Desigur, asistenţa nu este totdeauna gratuită şi ar fi eronat să aşteptăm doar cadorui din partea Bruxelles-ului.
Trebuie să facem şi noi ceva. În acest sens se pun mari speranţe în reuşita Agendei de Reforme ce stă la baza Planului de Creștere, care oferă acces la un sprijin financiar în valoare de 1,9 miliarde de euro din partea Uniunii Europene.
Cu această „injecție” financiară, Guvernul speră să crească economia Republicii Moldova cu minim 5% anual, până în 2028, și să pregătească instituțiile pentru asimilarea fondurilor de preaderare din următorul buget al UE, pentru anii 2028-2034.
Planul ar urma să să faciliteze convergența economică, esențială pentru o integrare europeană eficientă. Or, în prezent nivelul de trai în Republica Moldova este de doar 50% din nivelul României și, respectiv, trebuie majorat ritmul de creștere economică, pentru că altfel rămânerea în urmă se va accentua.
În opinia experţilor, Republica Moldova trebuie să treacă la un alt model de dezvoltare economică, de dezvoltare a procesării de materii prime, investiţii în creșterea productivității și convergență cu UE, stimularea producătorului autohton, lupta cu practicile anticoncurenţiale. Aici putem spune că asistenţa UE nu se reduce doar la bani, ci şi la expertiză, la monitorizare şi supraveghere a implementării reformelor.
În concluzie, putem afirma cu certitudine că Republica Moldova are nevoie de UE mai mult ca niciodată pentru a reuşi în calea spre integrare europeană şi a se depărta de influenţa rusă.
