
La alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c. vor participa 11 candidați, dintre care șase sunt reprezentanți ai unor partide politice, iar cinci s-au declarat independenți. Cum arată, însă, oferta electorală a acestor candidați? Cu ce programe au venit ei în fața alegătorilor? Iată o scurtă prezentare a programelor celor 11 candidați, în ordinea în care au fost înregistrați la Comisia Electorală Centrală.
Aspecte generale ale programelor electorale ale celor 11 candidați
Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo este candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Programul său electoral are drept obiective „salvarea poporului”, modernizarea europeană a țării, chiar dacă PSRM se pronunță împotriva aderării la UE, și consolidarea securității Republicii Moldova. Acest program se axează pe trei elemente principale: justiție, economie și educație. La capitolul justiție Stoianogulo a declarat că „nu este nevoie de reforma justiției (pe care o realizează actuala putere ți care este una din condițiile de aderarea a Republicii Moldova la UE – n.a.), ci de triumful justiției și a supremației legii”. Deși se declară pentru viitorul european al statului nostru, neutralitatea, în opinia sa, trebuie să asigure buna funcționare a Republicii Moldova.
Președinta Maia Sandu este susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate aflat, în prezent, la putere. Programul său electoral are o puternică tentă socială, care ține, mai degrabă, de competența guvernului și mai puțin de atribuțiile președintelui. El conține mai multe promisiuni: de la salarii și pensii mai mari, până la cele legate de infrastructură și industrie. „Dacă acum patru ani vorbeam despre scăparea țării de oligarhi și hoți, azi vorbim despre cum să construim un stat puternic și dezvoltat, membru al Uniunii Europene”, spune Maia Sandu în programul său electoral. Justiția nu mai este elementul central al programului, așa cum era acum patru ani. Aderarea la Uniunea Europeană este declarat proiectul de țară al Republicii Moldova.
Renato Usatîi este candidatul Partidului Nostru, partid pe care tot el îl condece. Platforma sa electorală conține 14 puncte și este, în general, una populistă, atractivă pentru cetățeni, dar mai puțin realizabilă din punct de vedere constituțional și legal. Este un program care încearcă să cuprindă principalele subiecte dezbătute în societate. Subiectul integrării europene, însă, lipsește cu desăvârșire.
Vasile Tarlev a fost prim-ministru în perioada când la putere s-a aflat Partidul Comuniștilor în frunte cu Vladimir Voronin (2001-2009). În prezent, el este candidatul Partidului „Pentru Viitorul Moldovei”. Programul său electoral are un caracter generalist, iar prioritățile sunt, mai degrabă, niște idei și constatări. Accentul este pus pe aspectele social-economice. Totodată, Vasile Tarlev optează pentru neutralitatea militară a Republicii Moldova. Politica externă, în opinia sa ar trebui să se axeze pe ideea „și cu Vestul, și cu Estul”, iar principalii partenerii externi să fie „Uniunea Europeană, Rusia, SUA, China și alte puteri mondiale”
Irina Vlah este fost bașkan (guvernator) al regiunii autonome găgăuze. La aceste alegeri ea candidează în calitate de candidat independent. Prioritatea absolută a programului său este asigurarea păcii. Conceptul central al acestei priorități este neutralitatea. Irina Vlah promite că va solicita recunoașterea internațională a statutului de neutralitate al Republicii Moldova la nivelul ONU și NATO. Ea mai promite că va elabora o strategia națională de securitate bazată pe neutralitate, pace și relații de prietenie cu marile puteri ale lumii. Irina Vlah intenționează să propună tuturor partidelor semnarea unui pact pentru pace.
Fostul premier Ion Chicu este acum candidatul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, pe care îl conduce. Programul său electoral face aluzie la faptul că statul ar fi capturat de către actuala putere din Republica Moldova. Politica externă în programul lui Ion Chicu este de un proeuropenism moderat de tip suveranist, bazată, cum spune el, pe interesul național. Referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să se desfășoare la momentul aderării, când vor fi cunoscute condițiile de integrare, dar nu la începutul negocierilor cu UE, cum se întâmplă acum. Și Ion Chicu optează pentru neutralitatea militară a Republicii Moldova.
Andrei Năstase, fost lider al Platformei DA, candidează acum ca independent. El promite că, în calitate de președinte, se va axa pe trei lucruri fundamentale: ordine, dreptate și bunăstare. Andrei Năstase optează pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar astfel, încât alinierea Republicii Moldova la standardele UE să fie una graduală ca să nu suprasolicite instituțiile statului și economia națională. Totodată, Andrei Năstase a declarat că va lupta pentru valorile tradiționale și cele ale familiei.
Octavian Țîcu este candidatul Blocului electoral „Împreună”. În programul său electoral integrarea europeană este declarată principala direcție de dezvoltarea a Republicii Moldova, iar colaborarea cu instituțiile Nord-Atlantice este necesară pentru asigurarea păcii și apărării statului nostru. Totodată, integrarea europeană, urmează a fi realizată alături de România.
Fosta procuroare Victoria Furtună este candidat independent. Programul ei electoral se reduce la o serie de promisiuni populiste, deseori bazate pe emoții. Primul punct din program este intitulat retoric „ce înseamnă pacea?”. Nu are un conținut concret, referindu-se la niște constatări generale despre pace. Un conținut similar au și celelalte puncte ale programului. Una din idei se referă la faptul că promisiunea electorală neexecutată ar trebui echivalată cu escrocheria. În program nu sunt abordate subiectele de politica externă și ne se face referință la parcursul european al Republicii Moldova.
Și fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi, candidează ca independent. Programul să electoral abordează integrarea europeană prin prisma suveranistă, la bază aflându-se interesul național. În program se regăsește și una din narațiunile tradiționale ale propagandei ruse și a populiștilor din Europa, prin mențiunea despre așa-zișii părinți nr.1 și nr.2.
Jurnalista Natalia Morari, consedirată a fi apropiată controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, este și ea candidat independent. Ea promite, în programul să electoral intitulat „Moldova nouă”, că va transforma Republica Moldova „din temelii, radical”, prin reforme care vor avea un efect imediat. Planul lui Morari este în esență unul cu caracter economic („economia înainte de toate”), axat pe atragerea investiților („vânătoarea de investitori”), dar are și un puternic substrat social. Natalia Morari evită în program subiectele de politică externă și de ordin geopolitic, și nu face nicio referință la ele.
Concluzii
În programele electorale ale candidaților predomină, deseori, subiectele social-economice, care nu fac parte, însă, din atribuțiile șefului statului. Multe din cele promise ar putea fi, mai degrabă, parte a programelor electorale pentru alegerilor parlamentare sau chiar locale. Subiectul integrării europene este prezent în programul electoral al candidaților, sub diferite forme: fie că este susținut necondiționat, fie că este susținut din perspectiva abordării suveraniste (interesului național), fie că nu este susținut prin ignorarea conștientă și lipsa în program a subiectului respectiv. Accentele par a fi schimbate intenționat pe aspecte social-economice, pentru a camufla rezervele, sau chiar împotrivirea, față de integrarea europeană al Republicii Moldova.