Cum arată programele electorale ale candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova?

Cum arată programele electorale ale candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova?
© EPA   |   În Republica Moldova au avut loc alegeri locale (2023)

La alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c. vor participa 11 candidați, dintre care șase sunt reprezentanți ai unor partide politice, iar cinci s-au declarat independenți. Cum arată, însă, oferta electorală a acestor candidați? Cu ce programe au venit ei în fața alegătorilor? Iată o scurtă prezentare a programelor celor 11 candidați, în ordinea în care au fost  înregistrați la Comisia Electorală Centrală.

 

Aspecte generale ale programelor electorale ale celor 11 candidați

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo este candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Programul său electoral are drept obiective „salvarea poporului”, modernizarea europeană a țării, chiar dacă PSRM se pronunță împotriva aderării la UE, și consolidarea securității Republicii Moldova. Acest program se axează pe trei elemente principale: justiție, economie și educație. La capitolul justiție Stoianogulo a declarat că „nu este nevoie de reforma justiției (pe care o realizează actuala putere ți care este una din condițiile de aderarea a Republicii Moldova la UE – n.a.), ci de triumful justiției și a supremației legii”. Deși se declară pentru viitorul european al statului nostru, neutralitatea, în opinia sa, trebuie să asigure buna funcționare a Republicii Moldova.

Președinta Maia Sandu este susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate aflat, în prezent, la putere. Programul său electoral are o puternică tentă socială, care ține, mai degrabă, de competența guvernului și mai puțin de atribuțiile președintelui. El conține mai multe promisiuni: de la salarii și pensii mai mari, până la cele legate de infrastructură și industrie. „Dacă acum patru ani vorbeam despre scăparea țării de oligarhi și hoți, azi vorbim despre cum să construim un stat puternic și dezvoltat, membru al Uniunii Europene”, spune Maia Sandu în programul său electoral. Justiția nu mai este elementul central al programului, așa cum era acum patru ani. Aderarea la Uniunea Europeană este declarat proiectul de țară al Republicii Moldova.

Renato Usatîi este candidatul Partidului Nostru, partid pe care tot el îl condece. Platforma sa electorală conține 14 puncte și este, în  general, una populistă, atractivă pentru cetățeni, dar mai puțin realizabilă din punct de vedere constituțional și legal. Este un program care încearcă să cuprindă principalele subiecte dezbătute în societate. Subiectul integrării europene, însă, lipsește cu desăvârșire.

Vasile Tarlev a fost prim-ministru în perioada când la putere s-a aflat Partidul Comuniștilor în frunte cu Vladimir Voronin (2001-2009). În prezent, el este candidatul Partidului „Pentru Viitorul Moldovei”. Programul său electoral are un caracter generalist, iar prioritățile sunt, mai degrabă, niște idei și constatări. Accentul este pus pe aspectele social-economice. Totodată, Vasile Tarlev optează pentru neutralitatea militară a Republicii Moldova. Politica externă, în opinia sa ar trebui să se axeze pe ideea „și cu Vestul, și cu Estul”, iar principalii partenerii externi să fie „Uniunea Europeană, Rusia, SUA, China și alte puteri mondiale”

Irina Vlah este fost bașkan (guvernator) al regiunii autonome găgăuze. La aceste alegeri ea candidează în calitate de candidat independent. Prioritatea absolută a programului său este asigurarea păcii. Conceptul central al acestei priorități este neutralitatea. Irina Vlah promite că va solicita recunoașterea internațională a statutului de neutralitate al Republicii Moldova la nivelul ONU și NATO. Ea mai promite că va elabora o strategia națională de securitate bazată pe neutralitate, pace și relații de  prietenie cu marile puteri ale lumii. Irina Vlah intenționează să propună tuturor partidelor semnarea unui pact pentru pace.

Fostul premier Ion Chicu este acum candidatul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, pe care îl conduce. Programul său electoral face aluzie la faptul că statul ar fi capturat de către actuala putere din Republica Moldova. Politica externă în programul lui Ion Chicu este de un proeuropenism moderat de tip suveranist, bazată, cum spune el, pe interesul național. Referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să se desfășoare la momentul aderării, când vor fi cunoscute condițiile de integrare, dar nu la începutul negocierilor cu UE, cum se întâmplă acum. Și Ion Chicu optează pentru neutralitatea militară a Republicii Moldova.

Andrei Năstase, fost lider al Platformei DA, candidează acum ca independent. El promite că, în calitate de președinte, se va axa pe trei lucruri fundamentale: ordine, dreptate și bunăstare. Andrei Năstase optează pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar astfel, încât alinierea Republicii Moldova la standardele UE să fie una graduală ca să nu suprasolicite instituțiile statului și economia națională. Totodată, Andrei Năstase a declarat că va lupta pentru valorile tradiționale și cele ale familiei.

Octavian Țîcu este candidatul Blocului electoral „Împreună”. În programul său electoral integrarea europeană este declarată principala direcție de dezvoltarea a Republicii Moldova, iar colaborarea cu instituțiile Nord-Atlantice este necesară pentru asigurarea păcii și apărării statului nostru. Totodată, integrarea europeană, urmează a fi realizată alături de România.

Fosta procuroare Victoria Furtună este candidat independent. Programul ei electoral se reduce la o serie de promisiuni populiste, deseori bazate pe emoții. Primul punct din program este intitulat retoric „ce înseamnă pacea?”. Nu are un conținut concret, referindu-se la niște constatări generale despre pace. Un conținut similar au și celelalte puncte ale programului. Una din idei se referă la faptul că promisiunea electorală neexecutată ar trebui echivalată cu escrocheria. În program nu sunt abordate subiectele de politica externă și ne se face referință la parcursul european al Republicii Moldova.

Și fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi, candidează ca independent. Programul să electoral abordează integrarea europeană prin prisma suveranistă, la bază aflându-se interesul național. În program se regăsește și una din narațiunile tradiționale ale propagandei ruse și a populiștilor din Europa, prin mențiunea despre așa-zișii părinți nr.1 și nr.2.

Jurnalista Natalia Morari, consedirată a fi apropiată controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, este și ea candidat independent. Ea promite, în programul să electoral intitulat „Moldova nouă”, că va transforma Republica Moldova „din temelii, radical”, prin reforme care vor avea un efect imediat. Planul lui Morari este în esență unul cu caracter economic („economia înainte de toate”), axat pe atragerea investiților („vânătoarea de investitori”), dar are și un puternic substrat social. Natalia Morari evită în program subiectele de politică externă și de ordin geopolitic, și nu face nicio referință la ele.

Concluzii

În programele electorale ale candidaților predomină, deseori, subiectele social-economice, care nu fac parte, însă, din atribuțiile șefului statului. Multe din cele promise ar putea fi, mai degrabă, parte a programelor electorale pentru alegerilor parlamentare sau chiar locale. Subiectul integrării europene este prezent în programul electoral al candidaților, sub diferite forme: fie că este susținut necondiționat, fie că este susținut din perspectiva abordării suveraniste (interesului național), fie că nu este susținut prin ignorarea conștientă și lipsa în program a subiectului respectiv. Accentele par a fi schimbate intenționat pe aspecte social-economice, pentru a camufla rezervele, sau chiar împotrivirea, față de integrarea europeană al Republicii Moldova.

 

Alte opinii
Populaţia scade, dar numărul angajaţilor la stat rămâne neschimbat

Populaţia scade, dar numărul angajaţilor la stat rămâne neschimbat

În ultimii ani diverse guverne au tot anunţat şi realizat măsuri de optimizare a numărului de angajați în sectorul public, dar impactul acestor reforme pare să fi rămas, cel puțin deocamdată, unul minor, după cum arată datele publice.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Recensământul, sub aspect identitar și lingvistic

Recensământul, sub aspect identitar și lingvistic

Recensământul din anul 2024 a arătat că în Republica Moldova locuiesc în permanență 2,4 milioane de oameni. În mod tradițional, cele mai așteptate date au fost cele cu privire la componența etnică a populației și la limba vorbită, inclusiv ce procent din populația majoritară se identifică drept români și ce procent drept moldoveni; câți dintre ei consideră că vorbesc limba română și câți moldoveneasca?

Schema rusească a reînceput să lucreze în Transnistria (O sinteză a săptămânii)

Schema rusească a reînceput să lucreze în Transnistria (O sinteză a săptămânii)

Offshore-ul elvețian MET Group, cu management maghiar, începe de vineri, 14 februarie a.c., să transporte, pe bani rusești, gaze în regiunea transnistreană conform „unui acord pe termen scurt”; Tiraspolul a eliberat doi deținuți și a anunțat că scoate punctele de control instalate abuziv, dar insistă pe accesul observatorilor săi militari la Copanca, Căușeni, unde un grup de localnici dirijați de socialiști organizează provocări.

Mai multe
Veridica.ro: De ce tace (și când vorbește) Bruxelles-ul despre și cu Donald Trump
Veridica.ro: De ce tace (și când vorbește) Bruxelles-ul despre și cu Donald Trump

O fantomă bântuie prin Europa – nu una roșie, ca pe vremuri comunismul, ci portocalie. Donald Trump e prezent în mai toate discuțiile Bruxelles-ului instituțional, dar nu și în declarațiile (oficiale ale) liderilor europeni. Măsurile și pozițiile radicale, uneori scandaloase și inconsecvente, adoptate de președintele american în cele mai diferite domenii, de la inteligența artificială la Gaza, au blocat în aceste zile Uniunea Europeană într-un soi de consternare expectativă.

Veridica.ro
12 feb. 2025
Blocul „Alternativa”, între proeuropenism și cal troian rusesc
Blocul „Alternativa”, între proeuropenism și cal troian rusesc

Anunțul lui Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu și Mark Tkaciuk, din ultima zi a lunii ianuarie 2025, despre crearea blocului „Alternativa” este prima mișcare electorală importantă în perspectiva alegerilor parlamentare din acest an. Știrea despre coaliția celor patru politicieni a surprins pe toată lumea, deoarece, în aparență cel puțin, ei par a fi foarte diferiți. Cine sunt, totuși, cei patru lideri politici?

Ion Tăbârță
10 feb. 2025
Bruxelles-ul tranșează criza din Republica Moldova (O sinteză a săptămânii)
Bruxelles-ul tranșează criza din Republica Moldova (O sinteză a săptămânii)

Până la sfârșitul anului 2026, infrastructura energetică moldovenească va fi debranșată complet de Rusia și integrată în sistemul energetic european. Acest lucru va rezolvă practic toate problemele Republicii Moldova, pe de o parte, prin edificarea și consolidarea propriului sistem energetic, deconectat de Transnistria, iar, pe de altă parte, prin lipsirea regimului secesionist de la Tiraspol de cea mai importantă finanțare – banii care proveneau din vânzarea curentului electric pe malul drept al Nistrului.

Ilie Gulca
07 feb. 2025
Cum va afecta stoparea finanțării americane industria vinului din Republica Moldova?
Cum va afecta stoparea finanțării americane industria vinului din Republica Moldova?

În decembrie 2013, secretarul de stat american, John Kerry, participa la lansarea noului brand de țară al vinificației din Republicii Moldova — Wine of Moldova. Un brand elaborat, inclusiv cu sprijinul USAID.

Andrei Cibotaru
05 feb. 2025
Veridica.ro: Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă
Veridica.ro: Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Inegalitatea a devenit una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă economia modernă. Tendința persistentă a celor bogați de a deveni mai bogați, chiar și în perioade de criză, în timp ce săracii se luptă pentru a scăpa de sărăcie, nu mai este o provocare unică a anumitor națiuni, ci este un fenomen economic global. În Rusia, o țară în care bogăția a fost întotdeauna concentrată în mod disproporționat în rândul celor extrem de bogați, războiul a complicat și mai mult peisajul economic deja distorsionat.

Veridica.ro
05 feb. 2025
UE în fața redefinirii politicii de securitate
UE în fața redefinirii politicii de securitate

Statele Uniunii Europene trebuie să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare, - 2% din PIB nu mai este o cifră de actualitate, - în caz contrar, peste patru sau cinci ani europenii vor trebui „să se înscrie la cursuri de limbă rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei intervenții în Parlamentul European. Șeful NATO a vorbit astfel despre o problemă mai veche care există în rândurile statelor Uniunii Europene – investițiile în sectorul militar și de apărare, - asupra căreia au avut loc mai multe dezbateri în trecut.

Ion Tăbârță
04 feb. 2025