Scandalul dintre Procuratura Generală și Judecătoria Chișinău legat de trenarea cauzelor asociaților lui Ilan Șor, implicați în deturnarea cursului european al Republicii Moldova prin corupție; legăturile dintre candidatul electoral Alexandr Stoianoglo și serviciile secrete rusești; recunoașterea rezultatelor referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova de către Curtea Constituțională – sunt evenimentele care au marcat săptămâna dinaintea celui de-al doilea tur al scrutinului prezindențial din 3 noiembrie.
Luni, 28 octombrie a.c., în cadrul unei conferințe de presă, procurorul general Ion Munteanu a acuzat judecătorii de tergiversarea dosarelor care vizează partidele controlate de Ilan Șor și cazurile de corupție cu implicarea deputaților afiliați oligarhului fugar. Șeful procuraturii a spus că subalternii săi au trimis în judecatată dosarele și, acum, cei care ar trebui să explice presei evoluția anevoiasă a proceselor sunt magistrații.
De cealaltă parte, exprimându-și nedumerirea față de acuzațiile procurorului general, Judecătoria Chișinău a declarat că judecătorii întreprind „toate acțiunile pentru examinarea echidistantă și în termene restrânse a cauzelor care prezintă interes sporit pentru societate, ordinea publică și securitatea statului”. Judecătoria Chișinău i-a sugerat procurorului general ca înainte de face asemenea afirmații să vorbească cu procurorii responsabili de dosare.
Mai mulți apropiați ai lui Ilan Șor își continuă nestingherit acțiunile de destabilizare
Până în prezent, Procuratura Anticorupție a trimis în judecătă dosarele Marinei Tauber și Partidului „Șor”, al Evgheniei Guțul, al lui Alexandr Nesterovschi, al Irinei Lozovan și soțului acesteia, precum și al Partidului „Șansă”. Vom lua pe rând, fiecare caz în parte, pentru a identifica factorii care au împiedicat avansarea dezbaterilor judiciare, permițând politicienilor respectivi – unii dintre ei aflați sub sanțiuni internaționale! – să își continue acțiunile de destabilizare.
Confruntând paginile acestora de pe rețelele de socializare și agenda ședințelor de pe Portalul instanțelor de judecată, observăm că, în toată campania electorală, în pofida acțiunilor judiciare la care au fost supuse, persoanele respective au participat, constant și nestingherit, la proteste antiguvernamentale și la diseminarea narațiunilor false ostile UE. Mai mult, acești oameni au obținut permisiunea unor judecători să meargă în Rusia, la evenimentele organizației „Evrazia”, sancționată de SUA și UE pentru acțiuni subversive în Republica Moldova.
Sub sancțiuni internaționale, dar liberi să călătorească în Rusia
Dosarul Marinei Tauber, deschis pentru finanțarea ilegală a campaniei sale electorale pentru funcția de primar de Bălți în 2021, a ajuns pe masa magistraților peste doi ani, în iunie 2023. Inițial, dezbaterile judiciare au fost tergiversate din cauză că nu avea cine să reprezinte Partidul „Șor”, scos în afara legii. În paralel, Marina Tauber și-a angagat patru avocați, care bombardau instanța cu un număr mare de cereri. Toate aceste circumstanțe au împotmolit ședința preliminară. În ultimele luni, procesul este tergiversat, deoarece inculpata are libertatea să meargă la ședințele Parlamentului, și nu este obligată să se prezinte la judecată. O parte din vină îi revine și procurorului, care nu a putut asigura, în mai multe rânduri, prezența martorilor pentru învinuirea parlamentarei.
Cauza guvernatoarei regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, pornită pentru acceptarea banilor ilegali și implicarea în finanțarea protestelor din toamna anului 2022, a ajuns în judecată în aprilie 2024. De atunci, s-au desfășurat 14 ședințe planificate, din care două au fost amânate din cauza avocaților și una din motivul că procurorul nu a asigurat prezența martorilor. Și în cazul bașcanei, avocații recurg la diverse tertipuri – absența de la proces, părăsirea ședinței etc. – pentru a împiedica intenționat desfășurarea dezbaterilor judiciare.
Procuror, nepăsător la cererea lui Nesterovschi de a merge la Moscova
Dosarul lui Alexandr Nesterovschi, care a luat bani de la Ilan Șor pentru a forma Partidul „Renaștere”, a fost transmis judecătorilor în decembrie 2023. La patru luni distanță, parlamentarul a obținut permisiunea judecătorului să meargă la Moscova. După această escapadă, cauza a fost distribuită unui alt magistrat. Deputatul nu a mai putut călători în capitala Rusiei, după ce nu s-a prezentat la proces, fiind prins cu minciuna că a fost internat într-un spital.
Cu toate acestea, întreruperile au continuat, fiind determinate fie de avocat, fie de procuror. În august 2024, ultimul a lăsat nepăsător, la discreția judecătorului, cererea parlamentarului să plece la Moscova. O cauză frecventă a tergiversării, de altminteri, valabilă pentru toate dosarele, este examinarea tuturor imaginilor video, la propunerea procurorilor, pentru că ar fi „pertinente”. În consecință, părțile petrec ședințe întregi privind de-a valma imagini video, după care dezbaterile se întrerup pentru a fi reluate în alte zile.
Cauza penală a Irinei Lozovan – învinuită, împreună cu soțul ei, de acceptarea banilor din partea lui Ilan Șor pentru formarea Partidului „Renaștere” – a fost trimisă pe masa judecătorilor în noiembrie 2023. În decursul unui an, din cele 33 de ședințe planificate, au avut loc doar opt. În martie 2023, cauza a fost distribuită unui alt complet de judecată. În principal, ședințele au fost întrerupte din cauza aceleiași examinări îndelungate a înregistrărilor video. Profitând de avansarea anevoioasă a dezbaterilor, Irina Lozovan a avut posibilitatea să meargă la Sankt-Petersburg și la Moscova.
Stoianoglo se declară pro-european, dar cu sfaturi și bani de la Kremlin
În ceea ce privește turul doi al alegerilor prezidențiale, cea mai mare parte a campaniei electorale a lui Alexandr Stoianoglo este gestionată și finanțată în secret de Kremlin potrivit portalului belgian EU Reporter.
Publicația a făcut publice niște înregistrări audio din luna aprilie curent ale conversațiilor dintre Adrian Albu, membru al Partidului Socialiștilor (PSRM) și reprezentant al lui Stoianoglo, și Iuri Gudilin, cunoscut ca agent FSB și persoană supusă sancțiunilor SUA din octombrie 2022. Adrian Albu l-a reprezentat pe Alexandr Stoianoglo la unele dezbateri Radio și TV, fapt ce indică o legătură clară între cei doi.
La rândul lor, socialiștii au emis un comunicat în care au declarat că înregistrările sunt „fabricate” și că nu au nicio legătură cu PSRM și candidatul lor.
În alegerile din 2020, Gudilin a fost surprins de jurnaliști la sediul central al PSRM și la unele întâlniri cu administrația prezidențială a lui Igor Dodon. În doar câteva săptămâni, experții ruși s-au întâlnit atunci cu deputați socialiști, cu un fost consilier al fostului premier Ion Chicu și cu primarul Chișinăului, Ion Ceban.
Ce urmează după decizia Curții Constituționale
Tot în această săptămână, joi, Curtea Constituțională a confirmat rezultatele referendumului constituțional din 20 octombrie a.c. cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova, care a trecut cu o majoritate de 50,35%.
În urma acestei decizii, preambulul Legii Fundamentale va fi completat cu două alineate noi prin care se reconfirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și integrarea în UE se declară obiectiv strategic al statului.
Prin urmare, de acum înainte, orice acțiuni sau acte legislative care contravin cursului european al statului urmează să fie declarate anticonstituționale.
