Procurorii au respins cererea lui Veaceslav Platon privind audierea sa în calitate de martor al acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc. Oligarhul Plahotniuc și fostul său consilier, Serghei Iaralov, vor fi audiaţi ca martori ai acuzării în dosarul „Kuliok”/ „Sacoşa” în care fostul președinte Igor Dodon este judecat pentru luare de mită. Regiunea transnistreană a prelungit starea de urgență în economie, ceea ce înseamnă că întreprinderile din regiune își continuă stagnarea și doar combinatul siderurgic din Râbnița funcționează pentru a asigura echilibru în rețea. Sunt câteva din evenimentele care au marcat săptămâna curentă.
Procurorii au făcut front comun cu avocații lui Plahotniuc
Controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, nu va fi audiat în calitate de martor al acuzării în dosarul în care este judecat Vladimir Plahotniuc. Decizia a fost luată, joi, de magistraţii Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, în lipsa lui Plahotniuc.
În timpul dezbaterilor, atât procurorii, cât şi avocaţii oligarhului au solicitat respingerea cererii înaintate de Platon. La prima vedere, este pe bună dreptate o decizie ciudată a procurorilor, întrucât ar fi putut să instrumentalizeze mărturiile lui Veacelaslav Platon împotriva lui Plahotniuc cel puțin în învinuirea legată de organizarea unui grup criminal.
În 2016, Veaceslav Platon a depus plângere în România împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) de la Bucureşti a dispus atunci începerea urmăririi penale sub aspectul constituirii unui grup infracţional. În reclamația lui Veaceslav Platon se relata cum Vladimir Plahotniuc, Serghei Iaralov, Vladimir Andronachi ar fi preluat pachete de acțiuni de la Victoriabank și Banca de Economii. Sesizarea a fost depusă la 3 august 2016 în perioada în care Veaceslav Platon se afla în arest la Kiev.
O sursă Veridica din domeniul judiciar susține că Platon „ar fi spus și adevăruri, și minciuni”, pentru a-și salva propria piele. Sursa care a solicitat anonimatul nu crede că Platon ar ști ceva despre schemele prin care Plahotniuc a obținut banii. Cu toate acestea, a admis sursa citată, afaceristul ascuns la Londra ar fi confirmat cu siguranță ca Plahotniuc a creat o organizație criminală, fapt reclamat în denunțul către autoritățile române în 2016. Sursa Veridica a mai dezvăluit că Platon, în timpul depozițiilor anterioare, invoca detalii pe care nu le cunoștea. În mare parte, continuă sursa, el credea că face scheme cu Șor, și nu cu Plahotniuc. Platon ar fi aflat că Plahotniuc stă în spatele lui Șor mai târziu, prin 2015-2016, dar nu putea proba și nici acum nu ar putea, susține sursa Veridica. Solicitat să comenteze felul în care se desfășoară examinarea dosarului lui Plahotniuc, sursa Veridica a mai relatat că au fost admiși martori care nu au nimic în comun cu învinuirile înaintate oligarhului, iar acest lucru s-ar face cu scopul de a demonstra că procurorii nu au probe ca să își acopere învinuirile.
Platon ar fi confirmat ca Plahotniuc a creat o organizație criminală
Vladimir Plahotniuc și fostul său consilier, Serghei Iaralov, vor fi audiaţi ca martori ai acuzării în dosarul „Sacoşa”, în care fostul președinte Igor Dodon este judecat pentru luare de mită. Curtea Supremă de Justiţie a acceptat şi alţi nouă martori propuşi de procurori, printre care Andrian Candu, Pavel Filip, Lilian Carp, Vladimir Cebotari. Avocatul lui Dodon spun însă că hotărârea este ilegală.
„Când unul dintre ei este în custodia statului, includerea lui în lista de martori pentru a fi audiat, pentru noi poate să genereze o suspiciune de presiune sau târg din partea autorităţilor”, a spus Petru Balan, avocatul lui Igor Dodon.
Pe lista iniţială a martorilor acuzării din dosarul „Kuliok”/„Sacoșa” erau 15 persoane, inclusiv foşti politicieni şi funcţionari publici. Magistraţii Curţii Supreme de Justiţie au acceptat doar nouă martori, şase persoane fiind excluse. În schimb, au admis doi martori noi: Vladimir Plahotniuc şi Serghei Iaralov, care apar în imaginile în care Igor Dodon primeşte de la fostul lider PDM o pungă în care se presupune că erau bani.
Dosarul numit generic „Kuliok” a ajuns pe masa judecătorilor în 2022. După patru ani de examinare, la sfârșitul lui noiembrie 2025, cauza a fost reluată de la zero după ce unul dintre cei trei judecători din complet a fost înlocuit. Igor Dodon este judecat pentru că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat din Moldova.
În Transnistria, continuă letargia
Joi, pretinsul legislativ de la Tiraspol a aprobat decretul liderului administrației separatiste Vadim Krasnoselski cu privire la prelungirea stării de urgență în economie pentru încă 30 de zile. Starea de urgență în economie va rămâne în vigoare în toată regiunea transnistreană până pe 15 februarie. Această decizie a fost argumentată prin deteriorarea continuă a indicatorilor socio-economici cauzată de reducerea aprovizionării cu gaze naturale a malului stâng al Nistrului, după ce Tiraspolul a refuzat asistența UE și a acceptat ajutorul Moscovei în februarie 2025.
Acum câteva zile, în plină „stare de urgență”, pretinsul ministru al dezvoltării economice de la Tiraspol, Serghei Obolonik, raporta că asigurarea regiunii transnistrene cu energie în primele zile ale anului 2026 a fost „normală”. „Consumul este de 3,5-3,8 milioane de metri cubi de gaze pe zi. Producția energetică intensivă a Fabricii de Ciment din Râbnița a fost suspendată, iar Uzina Metalurgică funcționează doar în regim de laminare (fără topirea oțelului), ceea ce ajută la echilibrarea rețelei electrice”, a raportat Obolonik în cadrul unei ședințe a administrației separatiste, potrivit presei din regiune.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a spus miercuri că autoritățile de la Chișinău ar putea contribui la soluționarea crizei energetice din regiune dacă Tiraspolul ar accepta „extinderea teritoriului constituțional”, fapt susținut de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv din stânga Nistrului.
La câteva ore după această declarație, așa-zisul minister al afacerilor externe de la Tiraspol a reacționat la declarațiile vicepremierului prentru Reintegrare. „De-a lungul istoriei republicii moldovenești nistrene, poporul și-a exprimat în mod repetat și clar voința prin referendumuri democratice, iar acest mecanism este singura modalitate de a reflecta opinia consolidată a transnistrenilor”, potrivit unui comunicat al acestei instituții separatiste de la Tiraspolului.
În regiunea transnisnistreană au fost organizate două așa-zise referendumuri cu privire la proclamarea „independenței” față de Chișinău: primul a fost organizat pe 1 decembrie 1992, iar cel de-al doilea – pe 17 septembrie 2006. Ambele au fost declarate drept neconstituționale de către autoritățile de la Chișinău.
