De la agenda LGBT, la pierderea statalității - cele mai frecvente narațiuni false despre integrarea europeană a Republicii Moldova

De la agenda LGBT, la pierderea statalității - cele mai frecvente narațiuni false despre integrarea europeană a Republicii Moldova
© EPA   |   Protest împotriva propagandei ruse (Kiev, 2016)

UE condiționează aderarea Republicii Moldova de legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex; dacă va adera la UE, va deveni destinația migranților din Orient; își va pierde statalitatea; va fi anexată la România; va fi nevoită să adere la NATO - sunt doar câteva dintre narațiunile false și dezinformările promovate de propaganda rusă, dar și de politicieni de la Chișinău, în încercarea de a menține și aprofunda euroscepticismul, în special în rândurile unui public țintă mai vulnerabil în fața fake-news-urilor și dezinformării, cum ar fi minoritățile etnice vorbitoare de limba rusă și enoriașii evlavioși ai Mitropoliei Moldovei, subordonate Patriarhiei Ruse. Veridica a demontat în ultimii câțiva ani multe dintre aceste falsuri, a căror promovare se întețește, însă, odată cu apropierea de referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova.

„Agenda LGBT”, portdrapelul propagandei anti-UE

Printre cele mai răspândite narațiuni false legate de integrarea în Uniunea Europeană este cea legată de presupusa „agendă LGBT” pe care Bruxelles-ul i-ar impune-o Republicii Moldova. Aceasta este o temă cu atât mai sensibilă în condițiile unei societăți conservatoare care are încredere mare în Biserică, iar mitropolia dominantă este cea a Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse. UE condiționează aderarea Republicii Moldova de legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex, a fost doar unul dintre falsurile demontate de Veridica.

Subiecte legate de comunitatea LGBT sunt folosite de ani de zile de propaganda rusă (sau de ultraconservatori influențați de aceasta sau cu idei similare) în încercările Moscovei de a decredibiliza Uniunea Europeană. Astfel, UE este prezentată ca „Gayropa”, un spațiu în antiteză cu cel al valorilor tradiționale, creștine, pe care Rusia le-ar reprezenta; se trasează o falsă echivalență între homosexualitate și pedofilie pentru a convinge publicul că se caută legalizarea pedofiliei; se induce ideea unei „agende LGBT” pe care UE ar încerca să o impună; în sfârșit, se încearcă identificarea drepturilor omului, care reprezintă o valoare fundamentală a comunității europene, cu promovarea și încurajarea relațiilor sexuale netradiționale.

Desigur, subiectul nu putea fi ratat ca temă de campanie în contextul referendumului privind aderarea Republicii Moldova la UE. Astfel, recent, liderul Partidului Șansă, Alexei Lungu, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, a declarat că succesul referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova „poate duce la pierderea valorilor familiei tradiționale”.

Obiectivul este să asocieze integrarea europeană cu subiecte sensibile și decizii care au susținerea unei părți înguste a populației (în cazul de față eventuala acordare a unor drepturi suplimentare minorităților sexuale) pentru a debusola și reduce numărul adepților integrării europene și, în acest fel, să decredibilizeze referendumul pentru a provoca absenteismul și votul împotrivă.

Referendumul din octombrie are ca temă integrarea europeană a Republicii Moldova, nu comunitatea LGBT sau drepturile acesteia. De altfel UE nu are o agendă pro-LGBT ci pro-respectarea drepturilor omului și a drepturilor minorităților, inclusiv minoritățile sexuale.

Integrarea europeană înseamnă aderarea la NATO

Condiționarea integrării europene cu aderarea la NATO, riscurile de securitate pe care le-ar comporta pentru Republica Moldova integrarea în UE, inclusiv pierderea statalității și „anexarea” la România este un alt gen de narațiune care care are ca public țintă minoritățile etnice, adepții păstrării statutului de neutralitate și „moldoveniștii”. „Pentru a adera la UE, Republica Moldova trebuie să trimită soldați în războiul din Ucraina”, potrivit unui fals publicat în presa rusă. În același timp, parteneriatul de securitate pe care l-a semnat Republica Moldova cu UE a fost calificat de purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova,  drept „militarizarea și atragerea Republicii Moldova în NATO”. „NATO vrea să construiască un terminal logistic militar în Republica Moldova prin care să livreze armament în Ucraina”, potrivit unui alt fals, lansat de Sputnik Moldova în urmă cu câteva luni.

Și dacă tot suntem în preajma referendumului, acest exercițiu nu putea scăpa de stigma „referendum pro-NATO” sau de implicare a Republicii Moldova în război, așa cum a scris anterior presa rusă.

Scopul acestui tip de narațiuni este să alimenteze fobiile unei importante părți a societății din Republica Moldova față de riscul implicării țării în război și să asocieze NATO, bloc militar, cu Uniunea Europeană, pentru a reduce susținerea populației față de aderarea țării la comunitatea europeană.

Este falsă narațiunea că aderarea la NATO ar fi o condiție pentru a obține statutul de membru al UE, în condițiile în care Comunitatea Europeană a acceptat în rândurile sale mai multe state neutre - Irlanda, Austria, Malta, Suedia, Finlanda. Ultimele două au depus cereri de aderare la NATO și au devenit membre după invazia rusă în Ucraina, când au considerat că neutralitatea nu le asigură securitatea.

Pe de altă parte, există state membre ale NATO care nu sunt membre ale UE, inclusiv de pe continentul european. Turcia, de pildă, țară NATO cu a doua cea mai numeroasă armată, a încercat zeci de ani să fie admisă în Uniunea Europeană și nu a reușit încă.

În plus, Republica Moldova nici nu dispune de capacități militare semnificative care ar face-o atractivă pentru implicarea sa într-un război. Armata Republicii Moldova ocupă penultimul loc în lume, potrivit unui clasament anual realizat de Global Firepower.

Aderarea la UE înseamnă anexarea la România

Într-un context aproximativ similar poate fi înscrisă și narațiunea că Republica Moldova își va pierde statalitatea dacă va adera la UE, deoarece va fi anexată de România și chiar că Uniunea Europeană și-a dat girul pentru anexarea Republicii Moldova de către România.

În realitate, Bruxelles-ul nu s-a pronunțat vreodată în favoarea unirii, considerând Republica Moldova un stat independent, căruia i-a oferit statutul de țară candidată la aderare. Deși se discută în anumite cercuri atât la Chișinău, cât și la București, despre o potențială unire a Republicii Moldova cu România, acest subiect nu a fost pus niciodată oficial în discuții între conducătorii claselor politice din cele două state; în plus România a fost prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova.

Vulpea și strugurii: integrarea în UE nu-i va aduce nimic bun Republicii Moldova

Un alt gen de campanie de manipulare anti-UE are ca scop inocularea ideii că Republica Moldova va avea doar de pierdut de pe urma aderării și că spațiul comunitar, din cauza crizelor cu care se confruntă, nu mai prezintă un punct de atracție pentru cetățeni. Acordul de Asociere la UE e păgubos pentru Moldova, potrivit unei narațiuni promovate de Kremlin. Ideea acestei narațiuni este că Acordul de Asociere la UE nu i-ar fi adus niciun câștig Republicii Moldova, care ar fi pierdut piața rusă, fără să reușească să exporte pe cea comunitară. Știrea are scopul să discrediteze cooperarea economică dintre Chișinău și Uniunea Europeană și să promoveze ideea că cea mai bună soluție de dezvoltare a Republicii Moldova este apropierea de Rusia. În realitate, comerțul extern al Republicii Moldova a crescut semnificativ odată cu intrarea în vigoare a Acordului de liber schimb. UE deține, în prezent, o pondere de peste 60 % din totalul exporturilor moldovenești. Pe de altă parte, exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, reprezintă sub 8 % din totalul exporturilor, potrivit ultimelor date statistice.

Tot aici se înscrie și narațiunea că agricultorii moldoveni nu au acces pe piața UE, în condițiile în care, de fapt, începând cu anul 2014 și până în 2023, valoarea produselor agricole exportate în UE a crescut de la 440 de milioane de dolari la aproape 1,2 miliarde. În același timp, exporturile spre statele CSI ale acestei categorii de produse a scăzut de la 360 de milioane de dolari în 2014, la mai puțin de 245 de milioane.

În timp ce Republica Moldova nu va avea nimic de câștigat în urma aderării, UE preia controlul asupra celor mai importante bunuri și active ale țării, susține propaganda rusă. „UE a preluat controlul asupra sistemului bancar moldovenesc”, potrivit unei alte narațiuni care a avut drept scop să planteze ideea că apropierea de UE, la fel ca integrarea europeană, va însemna pierderea celor mai importante sectoare ale economiei și ale domeniului financiar. De fapt, investitori europeni dețin de mai mulți ani pachete importante/majoritare de acțiuni la băncile din Republica Moldova, iar acest lucru denotă, mai degrabă,  că sistemul bancar se bucură de credibilitate.

Tot aici poate fi inclusă și sperietoarea că odată cu aderarea la UE pământurile vor fi vândute străinilor, narațiune promovată intens și în această campanie electorală. Nu este una nouă, apare periodic și a fost vehiculată intens și la  alegerile parlamentare din 2021, când se afirma că dacă va câștiga PAS, Moldova va fi vândută străinilor. Cum ar spune Caragiale - Istoria se repetă.

Pentru a deveni mai credibilă, propaganda rusă încearcă să dea și exemplul vecinilor. „România nu a câștigat nimic din aderarea la UE”, potrivit unei alte narațiuni. De fapt, datele statistice furnizate de mai multe surse internaționale, precum Banca Mondială, INS, Trading Economics, arată că în primii 15 ani după aderare, PIB-ul României a crescut de la 178 de miliarde de dolari, la 248 de miliarde, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de trei ori, salariul mediu net – de peste trei ori, rata sărăciei a scăzut de la 29 la 11%, iar nivelul de satisfacție a vieții a crescut de la 49% la 65%. „România a recuperat semnificativ decalajul față de media PIB-ului pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Odată cu aderarea la NATO și cu perspectiva aderării la UE, acest indicator a urcat de la 30,5% din media UE la nivelul anului 1995, la 74,2% în 2021”, potrivit Eurostat, citat de Topbusinessnews.

Bizarerii anti-UE

În goana după narațiuni cât mai „convingătoare” și panicarde, propaganda ajunge uneori la derizoriu, lansând falsuri care cel puțin stârnesc zâmbetul. Printre acestea se numără și comentariul dintr-o publicație rusă pro-Kremlin menit să îngrijoreze populația din stânga Nistrului și care afirma că dacă va ajunge în UE, Transnistria va deveni o destinație pentru migranți și industrii poluante.

Un alt scenariu de „groază” promovat pe canale de telegram a fost că Ucraina ar putea ataca militar Republica Moldova în cazul în care Chișinăul va avansa mai rapid decât Kievul pe calea integrării europene. Narațiunea a fost lansată cu o lună înainte de începerea oficială a negocierilor de aderare, având ca scop, cel mai probabil, să provoace disensiuni între Chișinău și Kiev.

Alte opinii
SĂNĂTATEA ÎN EXOD: Politicile motivaționale pentru personalul medical din Republica Moldova: optimism imprudent la Chișinău

SĂNĂTATEA ÎN EXOD: Politicile motivaționale pentru personalul medical din Republica Moldova: optimism imprudent la Chișinău

Ministerul Sănătății recunoaște că Republica Moldova se confruntă cu o criză fără precedent a resurselor umane și afirmă că soluția pusă pe masa Guvernului nu este doar una viabilă, ci chiar poate fi dată drept exemplu de bune practici. Optimismul de la Chișinău este mai degrabă imprudent, având în vedere multitudinea de factori care declanșează o criză de resurse umane în Sănătate. Iar banii, contrar așteptărilor, nu o rezolvă.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Cum sunt tergiversate dosarele oamenilor lui Șor în judecată? (O sinteză a săptămânii)

Cum sunt tergiversate dosarele oamenilor lui Șor în judecată? (O sinteză a săptămânii)

Scandalul dintre Procuratura Generală și Judecătoria Chișinău legat de trenarea cauzelor asociaților lui Ilan Șor, implicați în deturnarea cursului european al Republicii Moldova prin corupție; legăturile dintre candidatul electoral Alexandr Stoianoglo și serviciile secrete rusești; recunoașterea rezultatelor referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova de către Curtea Constituțională – sunt evenimentele care au marcat săptămâna dinaintea celui de-al doilea tur al scrutinului prezindențial din 3 noiembrie a.c.

Cum arată Republica Moldova înainte de turul II al alegerilor prezidențiale?

Cum arată Republica Moldova înainte de turul II al alegerilor prezidențiale?

Duminică, pe 3 noiembrie, vor avea loc unele dintre cele mai importante alegeri pentru parcursul european al Republicii Moldova – turul II al scrutinului prezidențial. Importanța unui președinte proeuropean pentru continuarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova este incontestabilă. Moscova face tot posibilul ca la Chișinău viitorul președinte să fie unul mai puțin european (de fapt, antieuropean).

Mai multe
Veridica.ro: Rusia sfidează Occidentul și alege escaladarea în Ucraina, Moldova și Georgia
Veridica.ro: Rusia sfidează Occidentul și alege escaladarea în Ucraina, Moldova și Georgia

Rusia implică și Coreea de Nord în războiul cu Ucraina și își intensifică operațiunile în Moldova și Georgia. Moscova pare să pregătească confruntarea finală cu Occidentul.

Veridica.ro
29 oct. 2024
Prezidențialele din Republica Moldova: o echilibristică precară pe sârma subțire întinsă de Kremlin
Prezidențialele din Republica Moldova: o echilibristică precară pe sârma subțire întinsă de Kremlin

Deși părea un lucru relativ ușor, cursa prezidențială din Republica Moldova a devenit o luptă la baionetă. Este o ciocnire existențială între două tipuri de viitor. Unul alături de Uniunea Europeană și valorile Vestului, cealaltă variantă reprezintă o revenire la metehnele trecutului cu un stat cleptocratic pe intern și manevrat de Rusia pe extern.

Maia Sandu a dominat dezbaterile de duminică, iar Alexandr Stoianoglo a lăsat impresia unui interpus
Maia Sandu a dominat dezbaterile de duminică, iar Alexandr Stoianoglo a lăsat impresia unui interpus

Imediat după turul I al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024, cei doi finaliști ai cursei pentru funcția de șef al statului au convenit asupra organizării unor dezbateri televizate între ei. În foarte scurt timp, însă, organizarea dezbaterilor a deraiat în dispute legate de numele persoanei care urma să le modereze. În cele din urmă, s-a decis ca Maia Sandu și Alexandr Stoianologlo să aibă o dezbatere fără moderator, iar cei doi să-și adreseze reciproc câte 10 întrebări.

Ion Tăbârță
28 oct. 2024
Promsvyazbank – noua paradigmă de corupere  electorală (o sinteză a săptămânii)
Promsvyazbank – noua paradigmă de corupere electorală (o sinteză a săptămânii)

Evenimentele care au marcat de departe această săptămână au fost alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, victoria lui Vladimir Plahotniuc în fața Consiliului Uniunii Europene și pregătirea dezbaterilor electorale dintre cei doi candidați electorali care au ajuns în cel de-al doilea tur de scrutin – Maia Sandu (42,49%) și Alexandr Stoianoglo (25,95%).

Ilie Gulca
25 oct. 2024
Deși în descreștere, deficitul bugetar va depăși în continuare limita admisă
Deși în descreștere, deficitul bugetar va depăși în continuare limita admisă

Guvernul a estimat că deficitul Bugetului Public Naţional va constitui, în 2024, circa 15,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 4,6% din Produsul Intern Brut (PIB). Un deficit bugetar peste limita admisa de lege, de 2,5%, a devenit deja o tendință specifică ultimilor ani marcați de pandemie, criza energetică și războiul din Ucraina.

Ion Preașcă
25 oct. 2024
Scrutinul din 20 octombrie: rezultate și perspective
Scrutinul din 20 octombrie: rezultate și perspective

Rezultatele scrutinului din 20 octombrie trebuiau să confirme ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova printr-un vot de „da” consolidat al societății la referendum și păstrarea actualei dinamici a relației cu UE prin realegerea pentru un nou mandat, poate chiar din primul tur, a actualului șef al statului, Maia Sandu. Însă nu a fost să fie așa.

Ion Tăbârță
24 oct. 2024