Criticile lansate de către Maia Sandu la adresa Procuraturii Anticorupție pentru lipsa de rezultate în lupta împotriva corupției politice, susținute de premierul Dorin Recean, reprezintă de departe subiectul principal al săptămânii și denotă voința evidentă a guvernării de a scăpa de șefa acestei procuraturi, Veronica Dragalin.
O formulă nouă pentru Procuratura Anticorupție
Șefa statului, Maia Sandu, a solicitat, luni, Guvernului o formulă nouă pentru reformarea Procuraturii Anticorupție, subliniind că schimbările făcute până acum nu au avut rezultatele scontate.
„Recomandarea Consiliului Suprem de Securitate către Guvern a fost să vină cu o propunere nouă pentru a schimba situația de la Procuratura Anticorupție, pentru că am văzut un eșec total din partea acesteia pe lupta împotriva corupției mari și, mai ales, pe lupta împotriva corupției politice”, a spus Maia Sandu.
Procuratura Anticorupție, cu probleme de management
Premierul Dorin Recean a precizat miercuri că discută cu Consiliul Superior al Procurorilor despre schimbările care trebuie făcute în domeniul justiției și la Procuratura Anticorupție. Potrivit șefului executivului, Procuratura Anticorupție are probleme serioase la capitolul management. „Este important în orice domeniu leadership-ul, capacitatea de management”, a spus premierul. „Odată ce s-au întreprins măsurile de urmărire penală la fel de important este să lucreze procurorii, judecătorii, ca aceste dosare să aibă finalitate. Noi avem toată această problemă mare pentru că vreo 15-20 de oameni nu stau la închisoare”.
Dorin Recean a mai afirmat că explicațiile Procuraturii Anticorupție cu privire la sediu și lipsa acută de personal nu justifică lipsa rezultatelor.
„Niciodată nu cred că să lupți eficient cu corupția, cu crima, depinde de fotoliul și clădirea în care stai. Absolut niciodată asta nu trebuie să fie o scuză sau un impediment, sau o constrângere pentru ca un procuror curajos, un judecător curajos să-și facă meseria. Este o lipsă acută nu doar la Procuratura Anticorupție, există această lipsă de personal și la Ministerul de Interne, și în judecătorii, și la alte instituții. Aici intervine rolul managerului să se asigure că, indiferent de constrângeri, te focusezi, te concentrezi pe lucrurile prioritare”.
Până în prezent, în ce privește corupția politică, Procuratura Anticorupție a trimis în judecătă dosarele Marinei Tauber și Partidului „Șor”, al Evgheniei Guțul, al lui Alexandr Nesterovschi, al Irinei Lozovan și soțului acesteia, precum și al Partidului „Șansă”. Numai că desfășurarea anevoioasă a dezbaterilor în instanțele judecătorești, inclusiv din cauza pregătirii precare a procurorilor, permite politicienilor respectivi – unii dintre ei aflați sub sanțiuni internaționale! – să își continue acțiunile de destabilizare. Bunăoară, pe 14 noiembrie, procurorul nu a putut să o convingă pe judecătoarea Olga Bejenari să respingă cererea Marinei Tauber de a pleca din nou în străinatate.
Procuratura Anticorupție spune că nu are dreptul să investigheze corupția electorală
Reacția Procuraturii Anticorupție la criticile respective nu s-a lăsat așteptată. Instituția a reiterat problemele de care se plânge de peste jumătate de an: numărul mic de procurori și ofițeri, bugetul precar, lipsa unui sediu funcțional și a tehnicii speciale de investigație. Mai mult, a subliniat că, în urma modificărilor legislative intrate în vigoare în martie 2024, nu mai are competența să investigheze corupția electorală.
În noiembrie 2023, Parlamentul a adoptat o lege care a conferit Procuraturii Anticorupție competența să investigheze infracțiunile funcționarilor de nivel înalt – șeful statului, deputații, miniștrii, procurorii, judecătorii, conducătorii autorităților administrative centrale sau ai instituțiilor subordonate Guvernului și Parlamentului etc.
Astfel, începând cu 31 martie 2024, Guvernul urma să suplinească funcțiile vacante de procurori și ofițeri de urmărire penală, iar Procuratura Anticorupție să fie dotată cu mijloace tehnice care să permită investigarea cazurilor de corupție la nivel înalt.
Obligați să solicite sprijinul Centrului Național Anticorupție
Deși a fost adoptat cadrul juridic cu privire la prerogativele Procuraturii Anticorupție, de mai bine de jumătate de an, șefa acestei procuraturi, Veronica Dragalin, se plânge, pe de o parte, că nu poate să facă angajări de procurori din cauza spațiului redus, și, pe de altă parte, salariile ofițerilor de urmărire penală sunt mult mai mici decât la Centrul Național Anticorupție.
În plus, ea spune că subalternii săi nu au mijloacele necesare să efectueze acțiunile operative. Procurorii sunt obligați să solicite sprijinul angajaților Centrului Național Anticorupție (CNA), care nu ar fi un lucru extraordinar.
Numai că aici este vorba de discreția și independența procurorilor față de CNA, o instituție controlată de Parlament, adică de guvernare. Cu alte cuvinte, participarea ofițerilor CNA la investigațiile procurorilor – inteceptăți, filaj etc. – pune în pericol discreția operațiunilor.
O problemă invocată deseori de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, este faptul că subalternii săi sunt obligați să meargă la investigații cu mașinile personale și cu combustibilul plătit din buzunarele proprii.
Inacțiunea Guvernului în privința capacitării Procuraturii Anticorupție îi face pe angajații acestei instituții să îi suspecteze pe guvernanți de lipsa de voință politică în ceea ce privește tragerea la răspundere a funționarilor de nivel înalt. Șefa Procuraturii Anticorupție a spus-o pe șleau în mai multe rânduri că toate dosarele la care lucrează subalternii săi vizează reprezentanții guvernărilor precedente.
Mai mult, Veronica Dragalin și-a exprimat dezacordul față de evaluarea externă a procurorilor, motivând că Vetting-ul împiedică înaintarea investigațiilor pe dosarele de rezonanță. Unii procurori refuză să treacă evaluarea externă și, în consecință, dosarele de care ei sunt responsabili intră în blocaj. Procesul de evaluare externă a procurorilor afectează inclusiv dosarele legate de frauda bancară.
Procurorul general, Ion Munteanu, a spus recent că procurorul care știa cel mai bine dosarul devalizării sistemului bancar moldovenesc, Mariana Botezatu, a decis să nu participe la Vetting și și-a prezentat demisia. „Procurorul care știa cel mai bine cazul a plecat. Doamna [Mariana Botezatu – i.g.] a decis să nu participe la acest proces de vetting”, a declarat Munteanu pentru TV8.
„Puterea îi corupe pe cei buni și îi atrage pe cei răi”
Criticile concertate împotriva Procuraturii Anticorupție reprezintă, de fapt, în opinia unor angajați ai acestei instituții, voința ca Veronica Dragalin să plece din funcție. „Puterea îi corupe pe cei buni și îi atrage pe cei răi. Puțini politicieni se pot împăca cu ideea că procuratura sau instanțele judecătorești trebuie să fie independente”, a spus o sursă din Procuratura Anticorupție pentru Veridica.
În decursul ultimii jumătăți de an, în perioada controversei dintre Guvern și Procuratura Anticorupție cu privire la repartizarea unui sediu și alocarea unui buget suficient, Veronica Dragalin le-a spus jurnaliștilor că demiterea ei nu va fi atât de ușoară pe cât speră decidenții politici.
Veronica Dragalin a fost numită în funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție în iunie 2022, după ce a fost desemnată câștigătoare a concursului public organizat de Consiliul Superior al Procurorilor.
