Rusia a lansat la Chișinău un nou proiect revizionist, îndreptat atât împotriva Ucrainei, cât și a României, singurii vecini pe care îi are Republica Moldova. Fosta candidată la președinția Republicii Moldova afiliată rețelei Șor, Victoria Furtună, a devenit în luna martie a.c. președinta a Partidului „Moldova Mare”. Această formațiune politică a apărut încă în anul 2007, cu denumirea de Partidul „Pentru Neam și Țară”, iar în martie 2020 și-a schimbat denumirea în sugestiva „Moldova Mare”.
La 18 mai a.c., a avut loc o masă rotundă, cu pretenții de eveniment științific, cu tema „Identitatea națională. Adevărul istoric. Valori și tradiții milenare”, în cadrul căreia Victoria Furtună a făcut mai multe declarații contradictorii legate de sudul Basarabiei, aflat, în prezent, în componența Ucrainei.
„Moldova Mare” și revizionismul teritorial la adresa Ucrainei
În ianuarie 2017, în timpul primei vizite externe oficiale efectuată în Rusia în calitate de președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a primit cadou de la omologul său rus, Vladimir Putin, o hartă a Moldovei din perioada medievală, elaborată la finele secolului al XVIII-lea de către cartograful italian Bartolomeo Borghi. Harta respectivă cuprinde teritoriul Republicii Moldova, cel al provinciei românești Moldova, nordul Bucovinei, dar și o parte din Dobrogea. În dialog cu jurnaliștii ruși, Dodon le-a spus acestora că „jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc”, precizând totodată că „dacă în 1812 Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum Moldova întregită”.
Proiectul revizionist „Moldova Mare” este o invenție a Kremlinului, în perioadă sovietică el existând doar contextual (în perioada războiului doi mondial, fiind însă abandonat odată cu trecerea României de partea aliaților). Pe timpul URSS au existat unele încercări sporadice, al căror principal promotor a fost Artiom Lazarev, unul din ideologii de bază a moldovenismului, de a întoarce sudul Basarabiei în componența RSS Moldovenești, însă fără de succes.
Revizionismul teritorial, având ca bază „dreptul istoric”, a început să fie vehiculat intens de către Putin în anul 2014, când Rusia a anexat, contrar tuturor normelor dreptului internațional, peninsula Crimeea și a declanșat pe cale militară secesiunea teritorială din estul Ucrainei, în regiunea Donbas. Atunci, cu doar câteva zile înainte să anunțe despre anexarea Crimeii, Duma de Stat rusă a trimis un document provocator Ministerului Polonez de Externe în care le propunea Poloniei, Ungariei și Românei să discute despre drepturile „istorice” ale acestor țări asupra unor teritorii ucrainene.
Tot în 2014, președintele socialiștilor, Igor Dodon, a sugerat că Republica Moldova ar putea să se folosească de contextul internațional legat de Ucraina pentru a-și întoarce teritoriile sale istorice din sudul Moldovei. În ceea ce privește Basarabia de Sud sau Bugeacul, în același 2014, Moscova a încercat să resusciteze separatismul găgăuz în Republica Moldova și să creeze o mișcare separatistă în sud-vestul regiunii Odessa, prin crearea așa-numitei Republici Populare Basarabene. Cele două acțiuni separatiste din zona Bugeacului, cu o posibilă ulterioară joncțiune, controlate de la Moscova, urmau să fie un important „cap de pod” al Rusiei, prin care își deschidea ieșire directă la gurile Dunării.
Deși ideea lui Putin de a împărți Ucraina nu fost susținută de către alte state, Moscova nu a abandonat această idee, ea fiind promovată prin intermediul așa-zișilor politicieni suveraniști. Spre exemplu, în România ideea întoarcerii pământurilor „istorice” românești a fost vehiculată intens de către Diana Șoșoacă. Cele mai tari afirmații la acest subiect le-a făcut Călin Georgescu, care, referindu-se la evenimentele din Ucraina, a declarat că „sută la sută se vor schimba frontiere și că România ar putea revendica o parte din teritoriile ucrainene”.
Instituționalizarea narațiunii revizioniste în Republica Moldova
În Republica Moldova, Rusia a promovat insistent narațiunea despre „românizarea poporului moldovenesc de către actuala conducere proeuropeană” și despre faptul că „moldovenii sunt artificial făcuți români”. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în mod repetat, a învinuit autoritățile moldovenești că ar duce împotriva poporului Republicii Moldova o politică de românizare.
La începutul anului curent, Dodon iarăși a repetat narațiunea putinistă privind împărțirea Ucrainei. Într-un interviu pentru agenția rusească TASS, liderul socialiștilor a declarat că „Republica Moldova are drepturi istorice asupra unor teritorii ucrainene. Pentru ca această idee să prindă rădăcini în Republica Moldova, strategii de la Kremlin au decis să instituționalizeze revizionismul moldovenesc prin proiectul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, un politician afiliat oligarhului fugar Ilan Șor.
Furtună, după ce a devenit lider de partid, a demarat o campanie de promovare a ideii că Republica Moldova va deveni iarăși puternică, prin revenirea la ce a fost în perioada medievală „Moldova Mare”. Un prim-pas făcut în această direcție, Furtună îl consideră recuperarea Bugeacului de Sud de la Ucraina. La pretinsul eveniment științific, la care au luat parte mai muți „stataliști notorii” (Victor Stepaniuc, Vasile Stati, Alexandru Roman, Anatol Plugaru sau Anatolie Dubrovschi), Furtună a abundat cu narațiuni revezioniste (unele din ele, pe alocuri chiar halucinante), mesajul principal fiind că „Republica Moldova are temeiuri să ceară o revizuire a granițelor pentru a recupera Bugeacul de Sud pentru că nu există niciun tratat internațional ratificat de Republica Moldova care să recunoască pierderea acestuia”.
În plus, ea a spus că „reintegrarea Bugeacului de Sud trebuie să devină o prioritate la fel de importantă ca și reintegrarea Transnistriei”. Ea își argumentează pretențiile teritoriale prin faptul că „avem același drept de a acționa precum o face România în raport cu Republica Moldova”.
Concluzii
Narațiunea împărțirii Ucrainei a fost lansată de către Putin încă în anul 2014, în ajunul anexării de către Rusia a peninsulei Crimeea. Cu toate că vecinii Ucrainei nu au „mușcat din momeala” împărțirii statului ucrainean, Putin nu a abandonat această idee ce sfidează, în mod grotesc, normele de bază ale dreptului internațional. Moscova a găsit intruși (preponderent politicieni care se declară suveraniști) în statele vecine Ucrainei pentru a promova narațiunea revizionismului teritorial.
În Republica Moldova Moscova a decis să instituționalizeze revizionismul teritorial prin lansarea proiectului „Moldova Mare”, care promovează, în același timp, și tezele ideologiei moldoveniste, elaborate încă în perioada sovietică. Astfel, proiectul „Moldova Mare” urmărește mai multe scopuri. Primul: este un proiect antiucrainean prin care se dorește deteriorarea relațiilor moldo-ucrainene. Doi: este antiromânesc și urmărește provocarea animozităților între Republica Moldova și Români. Trei: promovează ideea că moldovenii ar fi diferiți de români din punct de vedere etnic, deoarece insistă asupra păstrării așa-zisei identități moldovenești, create artificial încă în laboratoarele ideologiei sovietice.
