Igor Dodon și atitudinea Kremlinului față de rezultatele alegerilor prezidențiale, acțiunile Tiraspolului și Comratului pentru ancorarea Republicii Moldova pe orbita Rusiei din 2024 și încercarea de resuscitare a Partidului Social Democrat European prin ralierea lui Tudor Ulianovschi sunt câteva din evenimentele care au marcat săptămâna care se încheie.
În urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie curent, Maia Sandu a acumulat 55,35% din sufragii, învingându-ul pe contracandidatul său pro-Kremlin, Alexandr Stoianoglo, cu o diferență de aproape 10 la sută din voturi. Victoria Maiei Sandu a fost asigurată cu voturile diasporei. În interiorul țării însă, cel care a acumulat cele mai multe voturi a fost candidatul prorus, Alexandr Stoianoglo – 51,34%, detaliu care nu are nicio relevanță după încheierea procesului de vot.
Peskov vorbește despre democrație
După anunțarea rezultatelor preliminarii ale scrutinului, Maia Sandu a fost felicitată de președintele SUA, Joe Biden, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, președintele României, Klaus Iohannis, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și de alți șefi de stat și înalți funcționari ai Uniunii Europene.
Statul care contestă însă rezultatele scrutinului este Federația Rusă. Kremlinul a declarat că Maia Sandu nu poate fi preşedinte, pentru că a pierdut votul din Republica Moldova. Moscova acuză Chișinăul că ar fi refuzat dreptul la vot pentru sute de mii de moldoveni din Rusia. Într-o declarație de presă făcută marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat rezultatele ca fiind „nedrepte și nedemocratice”.
De asemenea, el a negat orice interferență în alegeri, insistând că Rusia nu are nicio prezență în Republica Moldova. Peskov a spus acest lucru după ce autoritățile moldovenești au stabilit că oligarhul Ilan Șor, care a fugit în Rusia, a cheltuit cel puțin 40 milioane de dolari pentru a corupe alegătorii din Moldova să voteze pentru un candidat pro-Kremlin în aceste alegeri.
Viceministrul Apărării al Ucrainei pentru Integrare Europeană, Andriy Șevcenko, a spus, pe 5 noiembrie, la Vilnius, în cadrul unei conferințe cu tema Parteneriatului Estic, că cele 40 de milioane de dolari cheltuiți de Rusia pentru deturnarea cursului pro-european al Republicii Moldova sunt, de fapt, prețul a trei rachete balistice. Aceasta reprezintă o sumă infimă pentru Federația Rusă în condițiile în care, potrivit celor mai multe estimări, fiecare zi a războiului din Ucraina costă pentru Kremlin între 500 de milioane și 1 miliard de dolari. Prin urmare, suma, care pare astronomică pentru Republica Moldova, este infimă pentru Rusia.
Chiar dacă Dmitri Peskov neagă amestecul Moscovei în alegerile din Republica Moldova, trebuie amintit că banca rusească Promsvyazbank, sancționată pentru sprijinul războiului împotriva Ucranei, a fost implicată în coruperea alegătorilor în Moldova începând cu aprilie 2024. Mai mult, documentele publicate de RISE Moldova arată că statul rus, prin intermediul Promsvyazbank, în septembrie a.c., a format împreună cu Ilan Șor trei companii responsabile de gestionarea banilor destinați să compromită agenda pro-europeană a Republicii Moldova.
Când regiunea transnistreană și cea găgăuză vor fi mai calme
Pe 7 noiembrie a.c., și reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a lansat critici la adresa UE și a autorităților moldovenești pentru că ar fi împiedicat cetățenii moldoveni din Rusia și Transnistria să își exercite dreptul la vot, fiind tratați de Chișinău ca cetățeni „nesiguri”.
În ziua scrutinului, am asistat la o activare extraordinară a electoratului transnistrean. Șeful Delegației Transnistriei în Comisia Unificată de Control, Oleg Beleakov, s-a declarat foarte nemulțumit de blocarea, pentru mai multe ore, a podului dintre Râbnița și Rezina și de suspendarea, la fel pentru mai multe ore, a funcționării celor trei secții de votare de la Varnița din cauza alertelor cu bombă.
Reacția lui Beleakov nu este surprinzătoare dacă urmărim acțiunile Tiraspolului în ultimul an. De la începutul anului 2024, alături de Comrat, Tiraspolul s-a implicat activ în diseminarea dezinformării rusești împotriva Maiei Sandu și a referendumului privind integrarea europeană.
Politogul pro-Kremlin de la Tiraspol, Andrei Safonov, a recunoscut acest lucru, explicând acțiunile exponenților regimului separatist din stânga Nistrului prin faptul că „mulți locuitori ai Moldovei nu vor să meargă în direcția „Vestului românesc”, „să rupă prietenia cu Rusia, să se priveze de spațiul cultural al fostei URSS, să abandoneze valorile tradiționale”.
În ultimul an, fobiile despre dispariția limbii „moldovenești” și a valorilor tradiționale în Republica Moldova au fost propagate cu cea mai mare intensitate de instituțiile media transnistrene și de cele găgăuze controlate de Ilan Șor. Cel mai surprinzător a fost difuzarea unui interviu acordat de Vadim Krasnoselski cu subtitre în limba română.
Logica acestor tactici de război hibrid a fost explicată de Andrei Safonov în felul următor: „Și păstrarea națiunii moldovenești, a limbii moldovenești, posibila apariție în Moldova a propriilor simboluri originale în viitor – aceasta reduce amenințarea unionismului. Asta înseamnă că Transnistria și Găgăuzia vor fi mai calme”.
Dodon, Peskov și Zaharova
Pretenția neîntemeiată a Kremlinului cu privire la victoria contestată a Maiei Sandu a pornit de la declarația lui Igor Dodon în dimineața zilei de luni de după alegeri. După comentariile lui Dmitri Peskov și ale Mariei Zaharova, pe 7 noiembrie, PSRM a făcut o declarație în care a subliniat că vor „apăra voturile cetățenilor noștri și dorința lor de dreptate prin toate mijloacele legale, inclusiv acțiuni de protest pașnice”.
Liderul PSRM a subliniat că Alexandr Stoianoglo a fost ales președinte al țării de către cetățenii care locuiesc aici, acasă, în timp ce Maia Sandu a rămas „doar președintele diasporei”.
Până la alegerile parlamentare din vara anului următor, Igor Dodon vrea „eliberarea Comisiei Electorale Centrale și a Autorității Naționale de Integritate de sub influența guvernării, demisia conducerii Consiliului Audiovizualului și a Companiei publice „Teleradio-Moldova”, depolitizarea Curții Constituționale, care nu servește interesele țării, ci ale partidului de guvernare PAS”. „Chemăm toate partidele care își doresc o societate consolidată, alegeri libere și unitatea poporului să sprijine aceste cerințe formulate de PSRM”, a spus Igor Dodon.
„Pe 3 noiembrie, PAS a călcat strâmb, s-a împiedicat și va cădea la anul. Iar în Republica Moldova se va schimba puterea politică. Moldovenii vor ști să își apere interesul național, cel de a trăi într-un stat suveran, neutru, modern și prietenos economic cu toate țările-partenere”, reiterând dezinformarea pro-Kremlin că în prezent Republica Moldova ar fi condusă de „curatorii săi occidentali”.
Ulianovschi aderă la PSDE
Tudor Ulianovschi, fostul ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene în Guvernul Pavel Filip (2016-2019), în perioada în care statul a fost capturat de Vladimir Plahotniuc, fost candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, a aderat la Partidul Social Democrat European (PSDE), succesor al fostei formațiuni politice, Partidul Democrat, al cărui președinte a fost oligarhul fugar.
Președintele PSDE, Ion Sula, a salutat venirea lui Tudor Ulianovschi și a echipei sale, menționând că acest fapt va consolida pozițiile Partidului Social Democrat European. Liderul social-democrat a precizat că acțiunea face parte dintr-un amplu proces de pregătire pentru alegerile parlamentare din 2025.
La rândul său, Tudor Ulianovschi, care a acumulat cele mai puține sufragii dintre cei 11 candidați, 0,52%, în primul tur al alegerilor prezidențiale, a menționat că „eșecurile referendumului și votul din interiorul țării în turul doi al alegerilor prezidențiale au arătat clar că mai mulți cetățeni își doresc o schimbare a actului de guvernare și a clasei politice de la Chișinău”.
