Săptămâna curentă a fost marcată de două probleme definitorii pentru Republica Moldova – Nistrul și conflictul transnistrean. În ultimii ani, Chișinăul a închis ochii la lucrările abuzive ale Ucrainei pe Nistru pentru a obține sprijinul Kievului în soluționarea conflictului transnistrean. Kremlinul a urmărit să alimenteze meșteșugit tensiunile moldo-ucrainene, consolidând regimul separatist din stânga Nistrului. În urma poluării Nistrului, Rusia și agenții pro-Kremlin din Republica Moldova au încercat din nou joace aceeași carte a problemelor sensibile dintre Chișinău și Kiev. Retorica rusească a mutat accentul de pe vina armatei ruse pentru atacul care a provocat poluarea Nistrului pe pretinsa incompetență a autorităților moldovenești în gestionarea crizei, asistate de altminteri de România și UE.
Timp de nouă zile au curs poluanți pe Nistru
Joi, prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a anunțat că a fost reluată alimentarea cu apă la Bălți, Soroca, Sângerei și Florești după ce pe 14 martie a.c. a fost sistată în urma poluării Nistrului ca rezultat al unui atac cu drone și rachete rusești asupra Complexului Hidroenergetic Nistrean pe 7 martie a.c., la o săptămână distanță. Prin urmare, poluantul exista în apele fluviului de șapte zile.
Autoritățile de la Chișinău și cele de la Kiev au condamnat în comun atacul asupra infrastructurii civile a Ucrainei. Marți, Ambasada Ucrainei la Chișinău a anunțat că, în urma atacului, combustibil de rachetă și produse petroliere au ajuns în Nistru. Analizele de laborator – citate de autorități, dar care nu au fost făcute publice – au înregistrat depășirea standardelor permise, ceea ce a provocat îngrijorări pentru sănătatea populației și pentru mediul ambiant în Republica Moldova.
Ambasadorul Ucrainei, Paun Rohovei, l-a informat, marți, pe ministrul moldovean al Mediului, Gheorghe Hajder, la nouă zile distanță, că autoritățile de la Kiev au luat toate măsurile necesare pentru localizarea poluării și prevenirea extinderii acesteia. Rohovei a ținut să mulțumească autorităților de la Chișinău pentru condamnarea atacului rusesc, subliniind impactul asupra aprovizionării cu apă pentru 80% din locuitorii Republicii Moldova și ai regiunii Odesa din Ucraina.
Trebuie spus că autoritățile ucrainene nu au fost suficient de deschise în ceea ce privește furnizarea informațiilor despre obiectivele energetice atacate de ruși. S-a vorbit despre o hidrocentrală, dar Complexul Hidroenergetic Nistrean este alcătuit din trei hidrocenrale. Probabil, discreția manifestată de ucraineni se explică prin importanța obiectivului energertic, în contextul în care el asigura în vreme de pace funcționarea rețelei de centrale atomice. Secretul nodul hidroenergetic nistrean constă în faptul că el consumă surplusul de energie pe timp de noapte și oferă aceeași cantitate de curent în rețea în orele de vârf.
Reacția Rusiei și speculația incertitudinilor
Miercuri, Ambasada Rusiei la Chișinău a respins acuzațiile Chișinăului și Kievului, speculând informațiile precare comunicate presei cu privire la natura poluantului și cantitatea deversată în Nistru. Într-un comunicat, ambasada a criticat informațiile incomplete privind natura „incidentului ecologic” și tipul poluanților, solicitând „o anchetă obiectivă pentru stabilirea cauzelor reale”. Reprezentanța diplomatică a calificat deopotrivă acuzațiile drept „politice” și a criticat „teoriile contradictorii despre tipurile de combustibili și uleiuri implicate în incident”.
Președintele Asociației Păstrătorilor Râului Nistru „Eco-TIRAS”, Ilia Trombițki, a declarat că ar putea fi vorba despre un dezastru ecologic în cazul în care testele vor confirma prezența heptilului, o substanță extrem de toxică folosită în combustibilul rachetelor. Un scenariu mai puțin grav, în opinia lui Trombițki, ar fi bombardarea unei baze de produse petroliere. Versiunea legată de defectarea unui transformator al instalațiilor hidroelectrice din Novodnistrovsk ar reprezenta de asemenea, în opinia lui Trombițki, un risc major pentru sănătatea umană.
Planul Chișinăului pentru reintegrarea Transnistriei
Zilele trecute, un document neoficial de 14 pagini privind reintegrarea regiunii transnistrene a fost prezentat de jurnalistul moldovean Vladimir Soloviov pe platforma Carnegie Politika. În document se pune un accent mai mare pe implicarea Occidentului în soluționarea conflictului și diminuarea rolului Rusiei, considerată sursă de obstacole și amenințări. Teza derivă din discursul Chișinăului și al Kievului în urma declanșării războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Așadar, nu are cum să fie un element nou. De asemenea, documentul nu prevede niciun statut special pentru regiunea transnstreană, ceea ce constituie o noutate, deoarece până cel puțin la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei s-a vorbit despre un statut special acordat Tiraspolului, similar cu cel al Comratului. Se subliniază în același timp că Republica Moldova este singurul subiect de drept internațional și că teritoriul regiunii transnistrene face parte integrantă din țară, idee acceptată oficial chiar de Kremlin.
În document se afirmă că negocierile tradiționale în formatul „5+2” nu mai funcționează, ceea ce reprezintă o realitate. Chișinăul și Kievul au subliniat în mai multe rânduri după agresiunea Rusiei împotriva Ucranei că formatul „5+2” este nefuncțional din cauza prezenței în cadrul său a Rusiei, care „nu are drept moral și nici legal să participe la astfel de tratative”, declarație susținută consecvent de diplomația ucraineană. Ultima ședință a tuturor părților în formatul „5+2” a avut loc în octombrie 2019, înainte de pandemia de Coronavirus, la Bratislava. De asemenea, documentul prevede reintegrarea treptată a Transnistriei în componența Republicii Moldova prin aplicarea legislației moldovenești și un control internațional temporar, inclusiv demilitarizare și guvernare printr-o administrație internațională. Acest enunț comportă mai multe detalii care nu sunt absolut noi, deoarece au fost abordate în ultimii ani: legislația vamală, extinderea câmpului constituțional etc. Nu este nou nici principiul demilitarizării. Nouă ar putea fi o administrație internațională, care ar explica incapacitatea Republicii Moldova de a mobiliza un aparat administrativ pentru noul teritoriu.
Vicepremierul Chiveri: document preliminar, fără valoare oficială
Vicepremierul Valeriu Chiveri a confirmat autenticitatea documentului, precizând că este un instrument de consultare și o schiță de idei. „Existența acestui non-paper reflectă eforturile Chișinăului de a analiza scenarii și opțiuni pentru reintegrare și stimulează dialogul cu partenerii internaționali”, a declarat acesta.
Valeriu Chiveri a subliniat că documentul nu reprezintă o strategie oficială și nu presupune consultări publice, dar a fost dezvoltat cu aportul unui grup select de experți naționali și internaționali. Planul servește, în primul rând, drept punct de pornire pentru discuțiile cu partenerii europeni și transatlantici, a precizat vicepremierul pentru Reintegrare.
