Evenimentele care au marcat de departe această săptămână au fost alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, victoria lui Vladimir Plahotniuc în fața Consiliului Uniunii Europene și pregătirea dezbaterilor electorale dintre cei doi candidați electorali care au ajuns în cel de-al doilea tur de scrutin – Maia Sandu (42,49%) și Alexandr Stoianoglo (25,95%).
Cardurile rusești s-au dovedit a fi mult mai utile decât credea BNM
Cardurile „MIR” emise de banca rusească de stat Promsvyazbank s-au dovedit a fi mult mai utile decât previziunile Băncii Naționale a Moldovei și decât „scosul glodului de sub unghii”, după cum s-a exprimat plastic un fost judecător la Curtea Constituțională. Infrastructura financiară rusească și extensiile sale transnistrene au făcut posibil transferul a 39 de milioane de dolari pentru cea mai mare schemă de cumpărare a voturilor în istoria recentă a Republicii Moldova.
În noaptea alegerilor, Maia Sandu a acuzat „o fraudă fără precedent” comisă de „forțe ostile” și „grupări criminale”. Informațiile dezvăluite de președinta în funcție reprezintă, de fapt, schema de cumpărare de voturi în valoare de 39 de milioane de dolari, aduși în Republica Moldova în septembrie-octombrie 2024 și confirmați de cele 1,4 milioane de notificări prin SMS la 138.000 de numere unice.
Întregul plan a fost posibil datorită infrastructurii financiare rusești care funcționează pe teritoriul regiunii separatiste transnistrene. Pe 2 martie 2022, Uniunea Europeană a exclus șapte bănci rusești, inclusiv Promsvyazbank de la SWIFT - sistemul internațional care permite transferul de bani în întreaga lume. Această decizie a fost luată de Bruxelles pentru a putea împiedica activitatea băncilor rusești la nivel global din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Numai că, după anexarea Crimeii în 2014, Rusia își crease deja propria alternativă la SWIFT. Sistemul rusesc de plăți a fost aplicat pe larg și de băncile din regiunea separatistă transnistreană pentru a efectua operațiuni financiare în valută forte. Imediat după sancțiunile internaționale asupra sistemului bancar rusesc în 2022, cele trei bănci transnistrene au emis cardul de tip „MIR”, inventat de Banca Centrală a Rusiei de asemenea după anexarea Crimeii în 2014. Cardul „MIR” este o alternativă rusească la VISA și Mastercard, care nu funcționează în stânga Nistrului.
Cu alte cuvinte, în aprilie 2024, în momentul în care guvernatoarea regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, vorbea despre conectarea Republicii Moldova la sistemul de plăți din Rusia, infrastructura pentru finanțarea acțiunilor subversive în dreapta Nistrului era deja pregătită.
Banca Națională a Moldovei a precizat că alternativa rusească „MIR” este inutilă pe teritoriul Republicii Moldova fără o autorizație emisă pentru Promsvyazbank. În realitate, s-a dovedit de prisos însăși autorizația băncii centrale de la Chișinău, deoarece banca rusească a folosit băncile transnistrene.
Cu alte cuvinte, după ce activiștii lui Ilan Șor își vedeau rublele în aplicația Promsvyazbank (PSB) din telefoanele lor, trebuiau să meargă în Transnistria fie să își extragă banii de la bancomate, fie să îi ridice de la ghișeu. Este ciudat faptul că instituțiile de forță vorbesc cu jumătate de gură despre rolul băncilor rusești în schema rusească de cumpărare a voturilor, deși acest lucru este la suprafață.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a admis că oamenii legii din Republica Moldova au fost luați pe nepregătite în fața acestui plan al Kremlinului din cauză că actul de corupere electorală a migrat în mediul online. „Dacă anul trecut, noi înregistram fizic transmiterea banilor, anul acesta, fenomenul coruperii se desfășoară în mediul online - transferurile prin aplicația PSB”, a spus el pentru Veridica. „Și chiar dacă noi am blocat-o la un moment dat, ei [autoritățile ruse] au reușit să o reactiveze prin VPN.”
Șeful poliției a observat deopotrivă mutații în domeniul agitației electorale. „În anii precedenți, pentru actul de spălare a creierelor erau angajați localnici, în timp ce în anul curent, pentru acest lucru este folosită o aplicație software pe Telegram, deci, se lucrează profesionist, direct de la Moscova”, a spus el. „Boții le explică activiștilor cum și pentru cine trebuie să voteze, ce înseamnă sufragiul fiecărui aderent etc. Li se spune cum să beneficieze de plăți, că este plătită orice implicare activă în actul de propagandă. Prin urmare, actul de corupere a dispărut în spațiul fizic”, a precizat șeful poliției.
Vladimir Plahotniuc a obținut câștig de cauză împotriva Consiliului UE
Pe 23 octombrie, Vladimir Plahotniuc a obținut câștig de cauză în fața Consiliului Uniunii Europene în urma includerii oligarhului fugar în lista persoanelor sancționate pentru acțiunile de destabilizare în Republica Moldova în aprilie 2023.
Argumentele Consiliului UE pentru sancționarea lui Plahotniuc se întemeiază pe faptul că acesta face obiectul a numeroase proceduri penale în Republica Moldova, în principal în cazul fraudei bancare și al mituirii fostului președinte pro-rus Igor Dodon. Magistrații Tribunalului au motivat că Consiliul Uniunii Europene nu și-a întemeiat decizia pe sentințe ale instanțelor judecătorești moldovenești, ci pe articole de presă și comunicate ale organelor de urmărire penală.
O abrogare a deciziei Consiliului în privința lui Vladimir Plahotniuc anulează sechestrele aplicate de proprietățile oligarhului fugar de pe teritoriul statelor UE și al Elveției întrucât toate aceste acțiuni judiciare au la bază doar decizia Consiliului UE din aprilie 2023.
Cu alte cuvinte, lipsa unor decizii judecătorești definitive pune în pericol rezultatele obținute de procurorii moldoveni în cei cinci ani după fuga fostului președinte al Partidului Democrat din Moldova.
Conform datelor oferite de Procuratura Anticorupție, Vladimir Plahotniuc figurează în patru dosare: „Frauda Bancară, „Kuliok” (Sacoșa –n.a.), „Metalferos” și „Achizițiile blanchetelor pentru pașapoarte”. În cele patru cauze penale nu a fost emisă nicio decizie judecătorească și, mai mult, ultimele trei dosare sunt la etapa urmăririi penale.
Pregătirea dezbaterilor celor doi candidați la Președinție, marcată de scandal
Maia Sandu și-a invitat oponentul, pe Alexandr Stoianoglo, la o dezbatere electorală duminica, 27 octombrie a.c. Invitația președintei în funcție a fost acceptată de Stoianoglo doar că acesta a insistat inițial ca discuția să fie moderată de Gheorghe Gonța, un jurnalist sancționat de Consiliul de Presă pentru violarea constantă a Codului Deontologic și care și-a manifestat fățiș, pe pagina sa de Facebook, simpatia față de candidatul socialiștilor.
Ideea ca dezbaterile să fie moderate de Gheorghe Gonța a stârnit un val de critici în comunitatea jurnaliștilor. În cele din urmă, Maia Sandu i-a spus lui Stoianoglo că îl va aștepta la o discuție televizată, pe 27 octombrie, la Palatul Republicii, unde cei doi să își adreseze direct, fără moderator, câte zece întrebări. Candidatul socialiștilor a acceptat propunerea Maiei Sandu.
Alexandr Stoianoglo figurează pe moment în trei dosare penale pe care fostul procuror general le califică drept persecuții din partea guvernării.
Cauza penală pentru eliberarea lui Veaceslav Platon și cea cu privire la publicarea discuțiilor dintre fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, şi fostul şef al Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Peter Michalko, se află pe masa judecătorilor. Procuratura Anticorupție are în gestiune o cauză penală deschisă pentru înscrierea soției lui Alexandr Stoianoglo în calitate de beneficiară a două companii ale lui Veaceslav Platon în ianuarie 2021.
