Tiraspolul se va opri la războiul informațional sau va recurge și la alte acțiuni? (O sinteză a săptămânii)

Tiraspolul se va opri la războiul informațional sau va recurge și la alte acțiuni? (O sinteză a săptămânii)
© novostipmr.com   |   Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, la o reuniune cu reprezentanți ai administrației de la Tiraspol.

Scenariul sumbru al unei situații de criză majoră în Transnistria pare să devină iminent. Cu toate acestea, regimul secesionist din Transnistria nu vrea să colaboreze cu Chișinăul pentru a diminua impactul unei eventuale catastrofe. Dimpotrivă, Tiraspolul a declanșat o campanie de dezinformare în care acreditează falsa narațiune că Chișinăul ar fi vinovat de faptul că Rusia refuză să livreze gaze în stânga Nistrului, invocând, în stilul presei pro-Kremlin, pretinsele datorii istorice ale malului drept al Nistrului. Întrebarea care persistă este dacă regimul secesionist își va reduce acțiunile la dezinformare sau va participa la planurile Moscovei pentru a escalada situația conflictuală, după cum a făcut-o la începutul lui noiembrie 2022. 

   

Gazprom nu a rezervat gaze în Gazoductul Transbalcanic pentru Transnistria pentru ianuarie 2025. Ruta transbalcanică a fost considerată o alternativă la tranzitul ucrainean, care expiră la sfârșitul anului 2024. Asta înseamnă că gigantul rusesc merge în continuare pe cartea șantajului în raportul său cu Republica Moldova. Refuzul Rusiei de a furniza gaze în Transnistria, condiționând acest lucru cu plata pretinsei datorii de 709 de milioane de dolari pentru consumul malului drept al Nistrului, denotă că Kremlinul aplică Tiraspolului același tratament ca întregii Moldove.    

Deși mai există posibilitatea ca aceste rezerve să fie făcute pe 27 decembrie, când platformele europene vor organiza licitații pentru alte capacități de tranzit, acestea sunt nesigure. În afară de rezervările consumate, există opțiunea licitațiilor zilnice, care sunt mai scumpe. În toată această perioadă, au fost făcute mai multe încercări de a forța Kievul să permită tranzitul gazelor rusești în Europa Centrală, inclusiv în Transnistria. În discuțiile cu fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, administrația Gazprom a solicitat Chișinăului să insiste pe lângă autoritățile de la Kiev ca să permită accesul gazelor rusești în stânga Nistrului. Chișinăul s-a eschivat să facă acest lucru, invocând refuzul tranșant al autorităților ucrainene pentru orice negociere cu Kremlinul.

Moldovagaz, parte a unei scheme orchestrate de Moscova?

În paralel cu discuțiile cu oficialii de la Chișinău, Moldovagaz a fost implicată într-o acțiune a companiilor energetice din statele prietene Kremlinului, Austria, Slovacia și Ungaria, prin care s-a urmărit exercitarea unei presiuni asupra Ucrainei prin intermediul Comisiei Europene. Politico.eu a dezvăluit că Moldovagaz a fost în primă fază implicată într-o acțiune organizată de companiile energetice din Europa Centrală, care au remis Comisiei Europene o scrisoare cu solicitarea ca să intervină pe lângă Kiev pentru a schimba poziția acestuia în privința tranzitului pe teritoriul său. Prima variantă a demersului, precizează Politico.eu, includea mențiuni despre companii energetice cehe, germane și ucrainene, inclusiv Moldovagaz, care nu au apărut în versiunea finală a documentului. 

În scrisoarea trimisă marți președintei Comisiei Europene, Ursula fon der Leyen, firmele furnizoare de gaze, operatorii de rețea și consumatorii industriali din Ungaria, Slovacia, Austria și Italia au declarat că stoparea acordului ar putea „complica furnizarea de gaze” și „ar duce la creșterea prețurilor pentru consumatorii europeni”. În urma discuțiilor cu autoritățile de la Kiev, continuă Politico, oficialul ucrainean Shmyhal a spus că va discuta opțiunile de extindere a acordului dacă Comisia Europeană „abordează oficial” problema cu Kievul. Cu toate acestea, executivul UE a spus, în mod repetat, că blocul nu se va confrunta cu consecințe grave dacă fluxurile de gaze se opresc și a exclus să ajute la negocierea unei prelungiri a tranzitului de gaze prin Ucraina. Astfel, încercarea organizată de companiile menționate mai sus a eșuat.

Tiraspolul refuză să colaboreze cu Chișinăul și se dedă la provocări

În fața unei iminente crize umanitare, Tiraspolul refuză să colaboreze cu Chișinăul pentru a diminua impactul unei eventuale catastrofe. Mai mult, gruparea separatistă a declanșat o campanie de dezinformare în care diseminează falsul că criza gazelor a fost provocată de autoritățile constituționale pentru a face presiune asupra Transnistriei.

Bunăoară, comentatorul oficiosului novostipmr.com, Andrei Safonov, acreditează ideea că Republica Moldova, pe de o parte, șantajează Rusia cu Transnistria pentru a-și anula datoria istorică față de Gazprom, iar pe de altă parte, folosește problema actuală a tranzitului gazelor prin Ucraina pentru a „sufoca” Transnistria. „Cu toate acestea, la fel ca noi, state precum Austria, Italia, Slovacia și Ungaria mizează pe circulația continuă a gazului prin conducte din Ucraina. Ei pun problema reînnoirii acordului”, a spus el.

În realitate, condiția invocată de Gazprom pentru transportarea gazelor în Transnistria este pretinsa datorie istorică pentru malul drept în valoare de 709 milioane de dolari, din care aproximativ 400 de milioane reprezintă costul propriu-zis, în timp ce celelalte peste 300 de milioane sunt penalități. În urma unui audit efectuat în perioada 2022-2023, s-a stabilit că datoria istorică a Moldovagaz față de Gazprom, pentru malul drept al Nistrului, constituie doar 8,6 milioane de dolari. Pentru comparație datoria Tiraspoltransgaz față de Moldovagaz este în prezent de 10,5 miliarde de dolari.

Auditorii au spus că Republica Moldova poate înainta o pretenție de 160 de milioane de dolari față de Gazprom în legătură cu modalitatea de repartizare a veniturilor din tranzitul de gaze naturale. De asemenea, Guvernul a spus atunci că ar putea cere despăgubiri pentru că Gazprom a decis, în octombrie 2022, să reducă volumele de gaze livrate Republicii Moldova, contrar prevederilor contractuale.

Ce s-a întâmplat în realitate?

Conform contractului dintre Moldovagaz și Gazprom, prelungit la 29 octombrie 2021, gigantul rusesc s-a obligat să furnizeze anual Republicii Moldova 3,3 miliarde de metri cubi pentru următorii cinci ani, până în 2026. Din această cantitate, 1,24 de miliarde de metri cubi mergeau anual pentru malul drept al Nistrului și alte 2,06 miliarde pentru consumul de pe malul stâng. 

La sfârșitul anului 2022, Gazprom a redus la jumătate livrările către Republica Moldova, argumentând că partea ucraineană a blocat unul dintre cele două puncte de intrare în gazoductul de export. Astfel, în perioada decembrie 2022-decembrie 2024, Gazprom a furnizat Transnistriei cele 5,7 milioane de metri cubi de gaze pe zi sau aproximativ 2 miliarde de metri cubi pe an. Din acest volum, Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres), proprietate a Inter RAO, a consumat până la 1,3 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

În condițiile stopării livrărilor de energie electrică de la Moldgres, Energocom a anunțat joi că, în perioada 1 ianuarie – 31 martie, va achiziționa curent de la compania Nuclearelectrica din România, care deține Centrala nucleară de la Cernavodă, 100 Megawați bandă 24 de ore din 24 – un volum de aproape trei ori mai mare decât în decembrie 2024, când Energocom a procurat 30 de Megawați. Prețul energiei de la Nuclearelectrica este unul preferențial pentru acoperirea necesarului de consum al Republicii Moldova, plafonat de o ordonanță de urgență a Guvernului României, la circa 80 de euro pentru un megawatt-oră. În 2024, Energocom a plătit Moldgres-ului 66 de dolari pentru un megawatt-oră Prețul regional pentru un megawatt constituie 90-120 de dolari. Diferența este că Centrala Termoelectică Moldovenească produce energie electrică pe gaze oferite practic pe degeaba de către Rusia. Deci, este vorba despre un suport consistent și concret al autorităților de la București pentru Republica Moldova.

Schema aplicată de ruși în noiembrie 2022

Întreprinderea de stat Energocom a informat că, în lunile de iarnă, cantitatea energiei electrice produsă de centralele de termoficare de la Chișinău și Bălți acoperă 25%-30% din necesarul malului drept al Nistrului. În același timp, electricitatea contractată de la Nuclearelectrica va asigura o mai mare cantitate de energie sigură și continuă, cărora li se adaugă energia produsă din surse regenerabile care depinde de condițiile meteo. În orele de vârf, necesarul de consum va fi suplinit cu energie cumpărată de pe bursa română OPCOM.

Totul pare pregătit, numai că ar trebui să nu uităm că electricitatea achiziționată din România vine prin linia Isaccea – Vulcănești – Moldgres – Chișinău, deci, prin Transnistria. Pe 31 octombrie 2022, când Gazprom a tăiat la jumătate livrările pentru Moldovagaz, Armata rusă a bombardat Complexul Novodnestrovsk, care interconectează sistemele electroenergetice ale Republicii Moldova și Ucrainei, ocolind regiunea transnistreană.

Conform unui raport al Comisiei pentru Situații Excepționale, bombardamentul asupra Complexului Novodnestrovsk a avut loc exact în perioada în care se purtau discuții cu privire la livrările de energie electrică de către Moldgres pe malul drept pentru luna noiembrie 2022.

Timp citire: 6 min