Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a făcut declarații surprinzător de curajoase la Tiraspol. Vizita delegației autorităților constituționale în capitala regiunii secesioniste a fost precedată de un decret al președintei Maia Sandu prin care a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova la nouă pretinși oficiali ai administrației separatiste. În timp ce la Tiraspol avea loc întrevederea dintre negociatorii politici ai Chișinăului și regiunii separatiste, în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege care prevede anularea scutirilor fiscale acordate unei serii de atgenți economici de pe malul stâng al Nistrului încă din perioada guvernării comuniste.
„Întrevederi substanțiale”
Toate aceste decizii esențiale în relațiile dintre Chișinău și Tiraspol au început se pare de luni, odată cu vizita la Chișinău a ambasadorului cu misiuni speciale al Ucrainei, Marko Șevcenko.
Potrivit unui comunicat al Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova, Marko Șevcenko, a întreprins o vizită de lucru la Chișinău în perioada 23-25 februarie 2026. Diplomatul cu misiuni speciale și ambasadorul Păun Rohovei au avut, în decursul zilelor de luni și marți, „întrevederi substanțiale”, subliniază sursa citată, cu viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri; consilierul prezidențial pe probleme de apărare și securitate națională, Stanislav Secrieru; ambasadorul UE la Chișinău, Iwona Piórko; șefa Misiunii OSCE în Republica Moldova, Isabella Hartmann; și liderul separatist, Vadim Krasnoselski. În cadrul întrevederilor, au fost discutate etapa actuală a procesului de reglementare transnistreană, provocările de securitate existente și perspectivele intensificării reintegrării economice și politice în contextul parcursului de integrare europeană al Ucrainei și Republicii Moldova.
Diplomații ucraineni și-au reafirmat poziția fermă privind soluționarea conflictului de pe Nistru, respectând suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional. În același comunicat se subliniază că niciun model de reglementare nu poate pune sub semnul întrebării integrarea europeană a Republicii Moldova și nici nu îi poate influența problemele de securitate și politică externă. În același timp, delegația ucraineană a reiterat că războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei și încercările sale de a se amesteca grosolan în afacerile interne ale Republicii Moldova au discreditat complet Moscova ca mediator în soluționarea problemei transnistrene, făcând ca formatul „5+2” să fie disfuncțional. Cu alte cuvinte, Tiraspolului i s-a spus pe șleau să nu mai conteze pe Rusia.
Demersul Președinției
Miercuri seară, la încheierea discuțiilor cu diplomații ucraineni, președinta Maia Sandu a retras cetățenia Republicii Moldova la nouă persoane care dețin în prezent funcții în structurile administrației separatiste de la Tiraspol. Președinția a explicat că procedura a fost inițiată la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate, în urma constatării comiterii unor fapte deosebit de grave prin care sunt prejudiciate interesele Republicii Moldova. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, cel care a avut discuții cu diplomații ucraineni, a precizat că retragerea cetățeniei este o formă de sancțiune pentru exercitarea unor funcții în structurile neconstituționale din stânga Nistrului pentru acțiuni continue de subminare a suveranității și integrității teritoriale ale statului, precum și pentru încălcări grave ale drepturilor cetățenilor Republicii Moldova.
Joi, la Tiraspol, a urmat o întrevedere a negociatorilor Chișinăului și administrației separatiste la mai bine de un an de la ultima ședință similară, care a avut loc pe 19 noiembrie 2024. În capitala regiunii secesioniste, negociatorul-șef al Chișinăului, Valeriu Chiveri, a adoptat un ton surprinzător de ferm, spunându-i reprezentantului Tiraspolului, Vitali Ignatiev, că negocierile se desfășoară pentru a reintegra cele două maluri ale Nistrului, și nu pentru a menține relații bilaterale între cele două părți aflate în conflict. De altminteri, acesta a fost scopul urmărit de Tiraspol și Rusia ani buni de la lansarea tratativelor, să rezolve problemele curente ale regimului separatist și să instrumentalizeze problemele locuitorilor din Zona de Securitate, pentru a-și perpetua existența, pentru a împiedica orice avansare în ceea ce privește apropierea celor două maluri.
Condițiile impuse la Tiraspol
Valeriu Chiveri a rostit un discurs în care a anunțat poziția Chișinăului pe următoarele probleme stringente ale părților angajate în negocieri. Reprezentantul Chișinăului a subliniat că Tiraspolul trebuie să abandoneze schema rusească de alimentare cu gaze și să accepte soluția propusă de Chișinău și sprijinită de Uniunea Europenă. Tiraspolul trebuie să permită accesul liber al jurnaliștilor în stânga Nistrului și să elibereze din închisoare deținuții politici încarcerați pentru învinuirile de extremism.
Mai mult, vicepremierul pentru Reintegrare a propus ca, începând cu 1 septembrie curent, în instituțiile de învățământ moldovenești din regiune (30 de școli) să se introducă predarea în limba română. Oficialul de la Chișinău a solicitat Tiraspolului să asigure implementarea unui proiect-pilot de acces al locuitorilor regiunii la Serviciul 112, începând cu orașul Tighina (Bender) și continuând cu celelalte localități din regiune. Delegația transnistreană a fost informată despre instituirea unui fond de convergență, format din contribuții naționale și internaționale, menit să finanțeze proiecte sociale și de infrastructură pe ambele maluri ale Nistrului.
În timpul discuțiilor, singura obiecție pe care a avut-o Vitali Ignatiev a fost cea legată de abrogarea prevederilor din Codul Penal al Republicii Moldova care sancționează separatismul.
În paralel, la Chișinău, deputații PAS au înregistrat un proiect de lege care va elimina treptat scutirile fiscale aplicate din 2000 pentru regiunea transnistreană. Primele scutiri fiscale vor fi eliminate în acest an pentru produsele neesențiale sub aspect social, cum ar fi alcoolul, de exemplu. Implementarea integrală a acestor măsuri va aduce la bugetul de stat venituri suplimentare estimate la aproximativ 3,3 miliarde de lei anual. Acest lucru va lovi cu certitudine în veniturile bugetului administației separatiste de la Tiraspol deja puternic afectat după ce Rusia a încetat să mai livreze cantități suficiente de gaz regiunii transnistrene, de la 1 ianuarie 2025.
