De ce alegerile care vor avea loc în Găgăuzia ar putea fi declarate ilegale, cine este vinovat pentru discrepanțele dintre Codul Electoral național și cel local din Găgăuzia și de ce dispare limba găgăuză. Acestea sunt câteva dintre subiectele care au fost discutate în mass-media din Găgăuzia în ultima săptămână.
Discrepanțe între codurile electorale național și local. Cine este vinovat? Analiza NOKTA
Jurnalistul Mihail Sirkeli în emisiunea sa Nokta Live a discutat despre problemele legate de organizarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei. Alegerile au fost programate pentru 22 martie anul acesta. Dacă vor avea loc și dacă vor fi recunoscute, rămâne încă o întrebare deschisă.
Biroul Cancelariei de Stat din Găgăuzia a contestat unele prevederi ale codului electoral local, având în vedere neconformitatea acestora cu prevederile Codului Electoral al Republicii Moldova.
„În primul rând, Cancelaria de Stat a contestat aceste prevederi încă din vara anului 2025, cu câteva luni înainte de expirarea mandatului actualei Adunări Populare. De la momentul contestării Codului Electoral al Găgăuziei până la expirarea mandatului actualei Adunări Populare, aceasta a avut la dispoziție câteva luni pentru a alinia prevederile Codului Electoral al Găgăuziei cu Codul Electoral al Republicii Moldova”, a subliniat Sirkeli.
O altă contradicție între codul electoral național și cel local este denumirea comisiei electorale găgăuze. În legea națională se numește Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, iar în codul electoral al regiunii autonome se numește Comisia Electorală Centrală (CEC).
„Argumentul aici este că într-o țară nu pot exista două Comisii Electorale Centrale. Și pentru a nu crea confuzie în rândul alegătorilor și al angajaților din domeniul electoral, s-a stabilit o denumire unică pentru organul electoral central al autonomiei găgăuze”, a explicat jurnalistul.
În opinia sa, Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) ar fi trebuit să discute în prealabil cu Chișinăul contradicțiile din legislație, și nu să aștepte ultimul moment, când mai sunt câteva luni până la alegeri.
„Întrucât APG nu poate rezolva din punct de vedere juridic această criză pe care ea însăși a provocat-o, deoarece mandatul său a expirat și această componență nu mai poate aduce modificări legislației locale, ar fi oportun ca Adunarea Populară să se adreseze către CEC al Republicii Moldova cu solicitarea de a adopta o dispoziție specială privind desfășurarea alegerilor pentru Adunarea Populară și de a organiza aceste alegeri cu implicarea autorității electorale regionale, astfel încât să se depășească impasul juridic și să se păstreze competențele Găgăuziei”, a propus Sirkeli ca soluție pentru ieșirea din această situație.
Discuție despre viitoarele alegeri în Adunarea Populară Găgăuză pe canalul public GRT
Tema alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei a fost discutată săptămâna trecută și în direct la postul public de televiziune GRT. Invitații în studio au fost vicepreședintele CEC din Republica Moldova, Pavel Postică, vicepreședintele APG, Gheorghi Leiciu, și deputatul APG, Alexandr Tarnavski.
Potrivit lui Postică, APG a avut la dispoziție câțiva ani pentru a alinia legislația locală privind alegerile cu cea națională.
„Din această cauză apar neconcordanțe. Din punctul meu de vedere, cea mai mică problemă este denumirea organului. Cele mai complicate situații vor apărea în viitor, pe parcursul campaniei electorale, pe toată durata acestor alegeri”, a subliniat Postică.
Deputatul APG, Alexandr Tarnavski, a povestit în cadrul emisiunii că, încă de la începutul anului, s-a adresat colegilor săi printr-o scrisoare în care explica de ce este necesar să fie schimbată denumirea CEC din Găgăuzia în CEC (Consiliul Electoral Central) din Găgăuzia. Această solicitare, potrivit acestuia, a apărut după ce Cancelaria de Stat a indicat necesitatea redenumirii comisiei electorale din Găgăuzia.
„În primul rând, m-am bazat pe aspectul financiar. Pentru primul tur al alegerilor se alocă peste 4 milioane de lei. Pentru ca această sumă să intre în bugetul Găgăuziei, este nevoie ca 10 întreprinderi mari, cu cifre de afaceri de milioane și zeci de angajați, să plătească impozite. Este foarte important modul în care vor fi cheltuiți acești bani”, a explicat Tarnavski.
El consideră că trebuie eliminate posibilele motive de contestare a rezultatelor alegerilor în APG și că CEC din Găgăuzia trebuie redenumită Consiliul Electoral Central din Găgăuzia, așa cum se prevede în Codul electoral al Republicii Moldova.
Vicepreședintele APG, Gheorghi Leiciu, consideră că problemele legate de divergențele din codurile electorale pot fi rezolvate dacă există voință politică la Chișinău și Comrat.
„Suntem de acord cu CEC Moldova că trebuie să eliminăm complet componenta corupției. Aici trebuie să fim uniți. Suntem de acord ca alegerile să fie democratice și deschise. Ca ele să reflecte voința poporului. Trebuie să lucrăm la asta”, a comentat Leiciu situația.
De ce dispare limba găgăuză? Analiză pe LAF
Pe portalul LAF a apărut o analiză privind situația limbii găgăuze.
Potrivit autorului articolului, jurnalistul Vitalie Gaidarji, limba găgăuză este extrem de rar utilizată în comunicarea oficială, și chiar și atunci, în principal la nivel de saluturi simbolice sau evenimente folclorice.
„Recensămintele populației înregistrează o scădere a numărului de persoane care vorbesc limba maternă, în special în rândul tinerilor. Conform sondajelor, doar aproximativ jumătate din etnici găgăuzi vorbesc fluent limba găgăuză – un indicator îngrijorător pentru limba care a stat la baza creării regiunii autonome”, a precizat autorul materialului.
El consideră că limba găgăuză a fost marginalizată încă din perioada sovietică, iar în rândul populației s-a format opinia că aceasta este necesară doar pentru comunicarea în viața de zi cu zi, dar nu este potrivită pentru sfera publică.
„De-a lungul anilor de independență, nu s-a creat un corp de administratori care să lucreze liber în limba găgăuză. Nu s-au stabilit mecanisme transparente de verificare și stimulare a competenței lingvistice a funcționarilor. Rezultă un cerc vicios: autoritățile cer societății să folosească limba, dar ele însele dau un exemplu negativ, continuând să comunice în limba rusă. În consecință, tinerii văd că pentru o carieră în Găgăuzia cunoașterea limbii găgăuze nu este deloc necesară – și trag concluziile corespunzătoare”, consideră Vitalie Gaidarji.
El a adăugat că limba găgăuză a dispărut aproape complet din spațiul public. Documentele sunt redactate în limbile rusă și română, aproape toate ședințele comitetului executiv, Adunării Populare, consiliilor municipale și consiliilor sătești din Găgăuzia se desfășoară în limba rusă.
Există probleme și cu pregătirea profesorilor de limbă găgăuză. În unele școli, limba găgăuză este predată de profesori de altă specialitate.
