Dezbaterea deciziei Curții Constituționale privind competențele regiunii autonome, vor avea loc în acest an alegeri în Adunărea Populară a Găgăuziei și motivele pentru care unii cer demisia bașcanului interimar al Găgăuziei, Ilie Uzun, sunt subiectele care au fost discutate în ultima săptămână în mass-media din Găgăuzia.
Ce înseamnă pentru Găgăuzia decizia Curții Constituționale? Analiză de la Nokta.md
Principalul subiect politic din Găgăuzia săptămâna trecută a fost decizia Curții Constituționale (CC) cu privire la anumite aspecte legate de competențele autonomiei. În urma deciziei Curții, au fost declarate neconstituționale o serie de norme legale, în temeiul cărora autoritățile regiunii autonome puteau propune și alege în funcții pe șeful Direcției de Poliție a Găgăuziei, pe șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Găgăuziei și pe șeful Direcției de Justiție. De asemenea, judecătorii CC au declarat neconstituțională norma în temeiul căreia deputații Adunării Populare aveau dreptul să aleagă componența Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Găgăuzia.
Jurnalistul Mihail Sirkeli a discutat această temă în cadrul emisiunii sale, Nokta Live.
„În ciuda sloganurilor răsunătoare și a amenințărilor potrivit cărora această decizie ar putea duce la destabilizarea nu numai a Găgăuziei, ci și a întregii Moldove, am văzut, de fapt, ceva ce cu greu poate fi numit chiar și valuri într-un pahar cu apă. Nu vedem nicio reacție de indignare nici din partea maselor largi, nici măcar din partea celor restrânse. Nu vedem proteste și nici măcar pichetări izolate. Politicienii găgăuzi i-au intimidat pe toți spunând că această decizie a Curții Constituționale va distruge regiunea autonomă. S-ar părea că, dacă este în joc soarta Găgăuziei, acest lucru ar trebui să agite întreaga regiune autonomă. Cu toate acestea, în Găgăuzia este o liniște deplină”, a împărtășit Sirkeli observațiile sale.
Jurnalistul consideră că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a demonstrat că alegerile pentru deputații Adunării Populare a Găgăuziei trebuie organizate de Chișinău.
„Ce ar trebui să se întâmple în continuare? Din punctul meu de vedere, ar trebui întreprinse următoarele măsuri. Codul electoral al Găgăuziei trebuie abrogat prin procedura de control al legalității. În acest scop, biroul Cancelariei de Stat din Comrat trebuie să se adreseze unei instanțe judecătorești și să solicite abrogarea Codului electoral al Găgăuziei. Întrucât Parlamentul Republicii Moldova este singurul organ împuternicit să reglementeze organizarea și desfășurarea alegerilor, acesta trebuie să elaboreze și să aprobe un capitol separat în Codul electoral al Republicii Moldova, care să reglementeze organizarea și desfășurarea alegerilor pentru funcția de bașcan și a alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei”, a comentat Sirkeli.
Discuție despre situația alegerilor în cadrul emisiunii LAF
Tema crizei politice din Găgăuzia, generată de întârzierea procesului de alegeri pentru deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG), a fost abordată și în emisiunea portalului LAF.md.
Invitații au fost doctorul în drept, Igor Ianac, și președintele Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), Igor Boțan.
„În opinia mea și conform previziunilor mele, atât alegerile pentru deputații APG, cât și cele pentru conducerea Găgăuziei ar trebui să aibă loc până la sfârșitul anului 2026. În ceea ce privește posibilitățile juridice, în opinia mea, acestea există. Codul electoral actual al Găgăuziei nu a fost afectat de decizia Curții Constituționale”, a subliniat Ianac.
Totodată, el a adăugat că principalul organism care asigură procesul electoral și dreptul de vot pentru locuitorii autonomiei este CEC-ul Republicii Moldova.
Igor Boțan consideră că, deocamdată, există obstacole în calea organizării alegerilor din Găgăuzia.
„Cred că alegerile pot avea loc, dar ceva mai târziu, undeva în decembrie. După decizia Curții Constituționale, nu îmi este clar cum va fi constituită comisia electorală din Găgăuzia. Fără modificarea Codului electoral al Republicii Moldova, este imposibil să se constituie un organ electoral deplin în Găgăuzia, care să aibă un mandat de cinci ani”, a comentat Boțan.
În același timp, ambii invitați au subliniat că, în principiu, în regiunea autonomă ar trebui să se organizeze în aceeași zi atât alegerile pentru bașcanul Găgăuziei, cât și cele pentru deputații APG. Acest lucru se datorează faptului că, în urma deciziei Curții de Apel Chișinău, care a menținut în vigoare condamnarea la șapte ani de detenție a Evgheniei Gutul, funcția de bașcan a rămas vacantă.
Un deputat al Adunării Populare a Găgăuziei cere demisia bașcanului interimar al Găgăuziei, Ilia Uzun
Pe canalul de televiziune NTS a fost difuzat un interviu cu deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Nikolai Dudoglo, și cu activistul Ivan Kîlcik.
În cadrul discuției, Dudoglo a criticat activitatea Comitetului Executiv al Găgăuziei și a bașcanului interimar, Ilia Uzun.
„Pentru a oferi Comitetului Executiv și Adunării Populare a Găgăuziei posibilitatea de a o lua de la zero. Pentru a arăta că ne-am eliberat de toate consecințele influenței lui Șor asupra Găgăuziei. Și atunci comunitatea internațională va începe să discute cu noi”, a comentat Dudoglo.
Deputatul din cadrul APG a adăugat că Uzun s-a numărat printre cei care s-au opus adoptării unei variante de compromis a hotărârii privind regulile de desfășurare a alegerilor. Documentul a fost elaborat în comun de deputații din Parlamentul Moldovei și din cadrul APG.
„Uzun s-a temut că nu va fi admis la următoarele alegeri”, consideră Dudoglo.
În opinia sa, în Găgăuzia există un grup de provocatori care acuză în mod constant doar Chișinăul și nu doresc un dialog constructiv între autoritățile centrale și cele ale regiunii autonome.
„S-au dat drept patrioți, strigau că sunt susținuți de 97% din populație și că vor obliga Chișinăul să se supună. Însă decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia a arătat că autoritățile din Moldova au mers pe drumul lor”, a adăugat Dudoglo.
