Organizarea unei expoziții dedicate Holodomorului din Ucraina din anii '30 ai secolului trecut, decizia finală a instanțelor judecătorești în cazul legalității dizolvării Comisiei electorale centrale din Gagauzia și discuția privind contrabanda cu arme la granița moldo-română sunt temele abordate în mass-media de la Comrat în ultima săptămână.
Expoziție în Gagauzia dedicată Holodomorului din Ucraina din 1932-1933
Pe portalul Nokta.md a apărut un articol despre expoziția dedicată Holodomorului de pe teritoriul actualei Ucraine din 1932-1933. Evenimentul a avut loc în satul Avdarma, raionul Comrat. Organizatorul a fost Ambasada Ucrainei în Moldova.
Autorii articolului au menționat că expoziția este dedicată milioanelor de victime ale foametei provocate intenționat de autoritățile sovietice. La eveniment a participat și ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei.
„Când am vizitat acest muzeu în urmă cu aproximativ două luni, am descoperit ceva comun în istoria popoarelor noastre, în istoria țării pe care o reprezint, Ucraina, și în istoria Republicii Moldova, în special aici, în sud. Știm foarte bine că ambele state, ambele popoare au trecut prin momente tragice, provocate de acel regim totalitar, terorist, care și astăzi creează orori în Ucraina”, a remarcat Rohovei.
Participanții la eveniment au comemorat victimele Holodomorului, care a avut loc pe teritoriul actualei Republici Moldova în secolul trecut. Numai în Avdarma, 588 de persoane au murit în urma foametei organizate din 1946-1947, iar numele lor sunt gravate pe memorialul victimelor acestei foamete.
Conducătorul Asociației Comunităților Gagauze din Ucraina, Iurie Dimcioglo, a observat elemente similare în foametea din diferiți ani.
„Pentru prima dată văd că, în același timp, există două perioade de foamete – anii sunt diferiți, dar metodele, obiectivele și autorii sunt identici. Comanditarul este regimul comunist, scopul este suprimarea națiunilor care trăiau în prosperitate. După al Doilea Război Mondial, găgauzii trăiau în proprietate privată, în prosperitate, nu cunoșteau sărăcia. A venit puterea sovietică și a decis că vor trăi ca toți ceilalți cetățeni sovietici. Același lucru s-a întâmplat în Ucraina în 1932-1933. Și acest lucru nu trebuie uitat, deoarece și în Ucraina au murit aproximativ 6 milioane de oameni, iar în Moldova, în funcție de localitate, între 10 și 30, iar în unele cazuri până la 40% din populație a murit”, - a remarcat Dimcioglo.
O expoziție separată a fost dedicată fotografiilor rare ale austriacului Alexander Wienerberger. Aceste fotografii au fost prezentate de strănepoata sa, Samara Pierce.
„Este un inginer austriac care a trăit în Uniunea Sovietică, mai precis în Harkiv, în anii 1932-1933. Având un aparat foto, el a reușit să imortalizeze imagini unice ale Holodomorului chiar în orașul Harkiv. Acestea sunt aproape singurele imagini care au fost surprinse în fotografii și s-au păstrat până în prezent”, a povestit consilierul Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova, Mikola Turik.
S-a pus punctul final în disputa privind decizia Adunării Populare de a dizolva Comisia electorală a Găgăuziei
Pe portalul Laf.md a apărut un articol despre decizia finală a instanțelor judecătorești privind legalitatea dizolvării Comisiei electorale centrale de la Comrat de către Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).
În decembrie 2023, deputații din regiunea autonomă, la propunerea președintelui APG de la acea vreme, Dmitri Konstantinov, au decis să dizolve comisia electorală permanentă a Găgăuziei.
„Principalul argument al lui Konstantinov pentru luarea acestei decizii a fost economisirea de bani. Unii deputați din opoziție din APG considerau că dizolvarea CEC din Găgăuzia era necesară pentru Konstantinov, pentru a împiedica organizarea de alegeri anticipate în două circumscripții. În una dintre ele, a decedat un deputat din Vulcănești, iar în cealaltă, deputatul din Comrat, Victor Petrov, s-a mutat la Comitetul Executiv. Astfel s-au creat locuri vacante de deputați. În opinia lor, Konstantinov se temea că la alegerile anticipate vor câștiga candidații socialiști, iar atunci majoritatea din APG se va schimba și el își va pierde funcția. În final, în decembrie 2023, majoritatea deputaților, în frunte cu Konstantinov, au votat pentru dizolvarea comisiei electorale centrale din Găgăuzia”, - a menționat autorul articolului.
Cancelaria de stat a considerat decizia ilegală și a contestat-o în instanță. În final, Curtea de Apel și apoi Curtea Supremă de Justiție au recunoscut decizia de dizolvare ca fiind ilegală.
Potrivit Laf.md, judecătorii au invocat următoarele argumente:
În document s-a menționat că, adoptând amendamentele la Codul electoral privind desființarea CEC din Găgăuzia, APG a încălcat principiul separării puterilor, prevăzut în articolul 10 din Statutul Găgăuziei.
„Judecătorii au indicat că, prin modificarea Codului electoral, APG a privat de facto regiunea autonomă de posibilitatea de a iniția referendumuri, întrucât, conform noii interpretări, comisia electorală din Găgăuzia putea funcționa numai în perioada electorală.
În plus, Codul Electoral al Republicii Moldova prevede că în Găgăuzia funcționează un Consiliu electoral central permanent. Prin urmare, judecătorii au ajuns la concluzia că desființarea comisiei electorale din Găgăuzia contravine legislației naționale.
Articolul din Constituție privind statutul regiunii autonome prevede că legile adoptate în autonomie nu trebuie să contravină legilor naționale. În același timp, APG a considerat că noul Cod Electoral al Republicii Moldova, adoptat în 2022, nu a fost coordonat cu reprezentanții Comratului în ceea ce privește articolele care vizează Găgăuzia”, se arată în materialul Laf.md.
Acum, deputații din APG trebuie să ia câteva decizii privind reluarea activității comisiei electorale din Găgăuzia. În același timp, o parte din membrii acestei comisii au depus deja cereri de renunțare la mandate, deci vor trebui înlocuiți. Toate acestea trebuie făcute până la 22 decembrie, deoarece, conform legii, organele electorale trebuie formate cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua alegerilor. Recent, deputații din Comrat au votat pentru organizarea alegerilor pentru APG pe 22 martie 2026.
Interviu cu un jurnalist suspectat de legături cu Șor
Pe canalul public GRT a fost difuzat un interviu cu jurnalistul Valeriu Reniță. Numele său apărea pe lista celor care făceau parte din echipa lui Ilan Șor.
În cadrul discuției a fost abordată tema închiderii „Casei Ruse” din Chișinău, în urma unei decizii a autorităților moldovenești. Reniță consideră că partidul de la putere întreprinde acțiuni anti-rusești în mod intenționat, deteriorând relațiile dintre cele două țări.
„Există țări precum Moldova și țările baltice, cărora li se atribuie rolul de a lătra. Chiar dacă luăm ca exemplu România, o țară cu un potențial militar serios, aceasta se pronunță foarte rar cu privire la Ucraina și sprijinul acordat acesteia. La noi, președintele, prim-ministrul și președintele Parlamentului făceau declarații dure în fiecare zi”, a spus Reniță.
El a abordat și tema recentei încercări eșuate de a transporta arme peste granița moldo-română. Reniță consideră că acesta nu este un caz izolat de transport de arme din Ucraina.
„Ziarele occidentale au scris că armele cu numere care au fost donate sau transferate Ucrainei se află în posesia grupării Hamas și în America Latină”, a adăugat invitatul emisiunii.
