Discuția privind decizia autorităților din Republica Moldova de a ieși din CSI, masa rotundă cu participarea politicienilor pro-Kremlin la Comrat și problemele războiului informațional în țara noastră – acestea sunt temele care au fost discutate în mass-media din regiunea găgăuză în ultima săptămână.
Masa rotundă cu participarea politicienilor și activiștilor pro-Kremlin la Comrat
Site-ul Nokta.md a publicat un reportaj despre masa rotundă care a avut loc la sfârșitul lunii ianuarie la Comrat. La ea au participat în mare parte politicieni apropiați echipei infractorului Ilan Șor, o serie de reprezentanți ai autorităților din Găgăuzia și activiști pro-Kremlin.
Tema principală a mesei rotunde a fost „problemele funcționării autonomiei găgăuze”. Printre invitați s-a numărat și fosta candidată la alegerile prezidențiale, Victoria Furtună, apropiată de echipa lui Șor.
Majoritatea discursurilor au fost critice la adresa autorităților din Republica Moldova.
„Țara noastră s-a transformat într-un regim autoritar, într-un stat polițienesc. Am senzația că țara s-a transformat într-un lagăr de concentrare”, a declarat public Uzun, adăugând că poporul moldovean „tace și, astfel, dă mână liberă autorităților soroșiste ale țării”, a citat Nokta din discursul prim-vicepreședintelui Comitetului Executiv de la Comrat, Ilia Uzun.
Unul dintre vorbitorii la eveniment a fost și fostul deputat al Adunării Populare din Găgăuzia și unul dintre liderii opoziției găgăuze din anii '90, Ivan Burgudji.
„Fostul deputat al Adunării Populare, Ivan Burgudji, a citit notele sale despre „interferența Chișinăului” în actele legislative ale Găgăuziei. El a declarat că autonomia Găgăuziei și Codul autonomiei trebuie respectate, indiferent dacă „autorităților centrale le place sau nu”. La fel ca la mitingul de duminică, Burgudji promovează din nou și din nou ideea că toate acțiunile și toate legile autorităților țării trebuie să fie coordonate cu Găgăuzia. De parcă constituția Găgăuziei ar fi mai presus de constituția țării, iar legile locale ar fi mai presus de legile naționale”, a remarcat Nokta în articolul său.
În opinia autoarei articolului, jurnalista Vlada Verșinin, această întâlnire de la Comrat a fost o demonstrație a actualei orientări politice a autorităților din Găgăuzia.
„În loc să caute soluții în cadrul legal al Moldovei, s-au adunat la aceeași masă oameni pentru care Chișinăul este sursa tuturor relelor, Europa este o administrație externă, iar Rusia este arbitrul dorit. Au fost exprimate teorii conspiraționiste, prognoze apocaliptice și acuzații obișnuite la adresa „regimului”, dar nu s-a discutat despre măsuri concrete care ar putea îmbunătăți în mod real viața în regiunea autonomă” – a concluzionat jurnalista.
Analiza războiului informațional din Republica Moldova de la LAF.md
Într-un nou material de analiză publicat pe portalul Laf.md, a fost analizat ultimul raport al Centrului de Comunicare Strategică din Republica Moldova.
„Raportul nu spune nimic senzațional – și tocmai în asta constă valoarea lui. El descrie o realitate cunoscută: un flux nesfârșit de mesaje despre sărăcie, tarife, corupție, nedreptate, „trădarea elitelor” și „dezamăgirea față de Occident”. Toate acestea există în realitate. Dar când aceste teme sunt amplificate non-stop de rețelele de conturi false, algoritmi și conținut AI, ele încetează să mai fie o discuție despre soluții și se transformă într-un fundal de disperare”, - a remarcat autorul materialului, jurnalistul Vitalie Gaidarji.
El consideră că scopul dezinformării și al răspândirii de știri false este de a face oamenii să nu mai creadă în nimic.
„Merită o atenție specială modul în care este prezentată astăzi agenda anti-europeană. Ea provine din ce în ce mai rar direct din surse rusești. În schimb, sunt folosite mass-media occidentale, experți și think tank-uri, cu o prezentare corectă, aproape academică. Pentru publicul moldovean, acest lucru este deosebit de toxic. Se creează impresia că îndoielile cu privire la cursul european nu sunt rezultatul unei presiuni externe, ci „o discuție occidentală normală”. În practică, aceasta este o tehnică veche de „spălare” a sensurilor, adaptată pur și simplu pentru anul 2026 și pentru oamenii care nu cred în propaganda directă”, a declarat autorul articolului.
În opinia sa, raportul Centrului de Comunicare Strategică din Republica Moldova arată că blocajele și acțiunile punctuale nu mai funcționează.
Evaluarea activității opoziției din Republica Moldova și deciziile în politica externă
În emisiunea canalului public GRT s-au discutat primele 100 de zile de activitate ale noii componențe a parlamentului. Invitații în studio au fost analiștii politici Corneliu Ciurea și Roman Mihaeș.
Unul dintre subiectele abordate a fost activitatea partidelor de opoziție. Potrivit lui Ciurea, socialiştii sunt principalul partid de opoziţie.
„Există nemulţumiri faţă de opoziţia, care se comportă destul de paşnic. În primul rând, este vorba despre partidul lui Renato Usatîi, Blocul Alternativa, aceşti politicieni care au senzaţia că li s-a permis să intre în parlament. Tocmai pacifismul lor le-a permis să intre în parlament”, a remarcat Ciurea.
În cadrul emisiunii s-a discutat și despre decizia autorităților moldovene de a ieși din CSI.
„Este o decizie controversată, iar cei care sunt adepți ai relațiilor bune cu Rusia nu vor fi, desigur, de acord cu ea. Cu toate acestea, nu văd o mare tragedie în acest lucru. Avem exemplul Georgiei, care a parcurs tot acest drum în 2008-2009. Dar vedem că, în ceea ce privește relațiile cu Rusia, totul se poate schimba, iar CSI nu este o organizație cheie care să dicteze relațiile bilaterale”, a precizat Mihaeș.
El consideră logic ca Partidul Acțiune și Solidaritate să denunțe acordurile din cadrul CSI.
„Încercarea Chișinăului de a menține un echilibru între Occident și Rusia timp de 35 de ani nu mai are nicio realitate în acest moment și trebuie să înceteze”, consideră Mihaeș.
