Crearea unui nou Bloc Patriotic în Găgăuzia, bilanțul activității președintelui Adunării Populare a Găgăuziei și discuțiile privind încercarea eșuată de a introduce arme din Republica Moldova în România sunt subiectele care au fost dezbătute în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Kremlinul creează un nou Bloc Patriotic în Găgăuzia? Analiza Nokta.md
Jurnalistul Mihail Sirkeli și-a dedicat noua ediție a emisiunii sale Nokta Live analizei recentei întâlniri a unor politicieni găgăuzi. Aceasta a avut loc la Comrat și a fost organizată de actualul deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, Nicolai Dudoglo.
Printre politicienii cunoscuți care au participat la întâlnire s-au numărat: Mihail Formuzal, fostul bașcan al Găgăuziei, și Fiodor Gagauz, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Sirkeli i-a numit pe participanții la întâlnire „ratați politici”.
„La ultimele alegeri pentru funcția de bașcan, au participat doi dintre cei prezenți la această masă rotundă, obținând împreună 7 mii de voturi. Nikolai Dudoglo a obținut 5 059 de voturi, iar Mihail Formuzal – 1 959 de voturi. Amândoi au pierdut mai întâi în fața Irinei Vlah, pe care nu o percepeau ca pe o adversară politică, în 2015, iar apoi, ceea ce este și mai rușinos pentru ei, în 2023 au pierdut în fața Evgheniei Guțul. Adică vorbim despre politicieni umiliți de două ori. Nu prea înțeleg ce pot oferi acești oameni Găgăuziei”, a remarcat jurnalistul.
El a amintit, de asemenea, de legăturile lui Dudoglo cu Șor, deși politicianul în cauză încearcă să se distanțeze de ele.
„La aceeași masă rotundă au fost văzuți Mihail Pașalî și Fiodor Gagauz, candidați la alegerile parlamentare din partea Blocului Patriotic, beneficiar al rețelei lui Șor. Tot acolo l-am văzut pe Petru Zlatov, membru al partidului „Viitorul Moldovei” al lui Vasile Tarlev, care face parte din conducerea acestui partid. Pe scurt, am asistat la apariția „Blocului Patriotic 2.0”, dar deja ca proiect politic pentru viitoarele alegeri din Găgăuzia”, a precizat Sirkeli.
Jurnalistul a abordat și narațiunile discutate în cadrul evenimentului. Principalele narațiuni au fost că „Găgăuzia nu a fost confiscată de Șor” și că regiunea autonomă „nu este o regiune separatistă”. Sirkeli a replicat amintind că Găgăuzia a fost etichetată drept „separatistă” în primul rând din cauza referendumului din 2014 și, în al doilea rând, din cauza congreselor deputaților de la toate nivelurile. La unele dintre acestea, au fost într-adevăr formulate amenințări la adresa Chișinăului cu privire la autodeterminarea Găgăuziei, în cazul continuării conflictului cu centrul.
Ce a marcat mandatul lui Dmitri Constantinov în funcția de președinte al APG? Analiza LAF.md
Pe site-ul Laf.md a apărut un articol despre cele mai importante și memorabile momente legate de activitatea lui Dmitri Constantinov în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei (APG).
În urmă cu o săptămână și ceva, el a anunțat că demisionează din funcție.
Primul episod legat de Constantinov ține de modul în care acesta a ajuns în APG.
„Constantinov a devenit pentru prima dată președinte al Adunării Populare a Găgăuziei în 2012. A doua oară a devenit deputat după ce a câștigat alegerile din satul Ferapontievca, raionul Comrat, în 2021. Locuind în Comrat, Constantinov a ajuns în Adunarea Populară a Găgăuziei datorită celor 294 de voturi ale locuitorilor din Ferapontievca.
Ironia sorții a făcut ca Dmitri Constantinov să ocupe funcția de președinte încă de la prima ședință, înainte ca deputații să aleagă un nou președinte. Constantinov s-a dovedit a fi cel mai în vârstă deputat.
Nikolai Dudoglo, care a devenit și el deputat al APG în 2021, a rostit la una dintre ședințe o frază profetică: „Dmitri Georgievici a ocupat funcția de președinte și nu va mai pleca de acolo”, menționează autorii articolului.
Constantinov a reușit să devină președintele APG din a 15-a încercare. Au fost suficiente 18 voturi ale deputaților. Autorul articolului precizează că, inițial, Constantinov a construit relații bune cu Chișinăul, însă totul s-a schimbat odată cu venirea echipei.
„În mai 2023, el a plecat în Israel, unde s-a întâlnit cu Șor, care în Moldova a fost condamnat la 15 ani de închisoare. La finalul călătoriei, pe site-ul APG a apărut o știre despre acorduri. Se preconiza constituirea unui comitet executiv, investiții de 500 de milioane de lei în Găgăuzia numai în 2023, construirea unui aeroport și a GagauzLand. Din toate acestea, a fost îndeplinit doar un singur punct. Constantinov însuși a început să promoveze activ proiectele lui Șor în Găgăuzia. Tocmai președintele APG a semnat la Moscova un acord cu Promsviazbank, datorită căruia zeci de mii de locuitori din Găgăuzia, și apoi din Moldova, au început să primească bani din Rusia. Puțin mai târziu s-a aflat că era vorba de o schemă de cumpărare a voturilor și de finanțare ilegală a partidelor afiliate lui Șor”, explică autorul textului.
Un alt moment important al activității lui Constantinov în funcția de președinte a fost inițiativa sa legislativă privind dizolvarea Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Găgăuzia în decembrie 2023. Din această cauză, doi ani mai târziu, Găgăuzia nu a putut organiza la timp alegerile parlamentare. Vechea CEC din Găgăuzia a fost dizolvată, iar cea nouă nu a putut fi constituită.
Discuții privind scandalul legat de contrabanda cu arme la frontiera dintre Republica Moldova și România
Pe canalul public GRT a fost difuzată emisiunea De Facto, la care a participat din nou avocatul și vicepreședintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Iurie Mărgineanu.
Una dintre temele emisiunii a fost scandalul legat de încercarea de a trece granița moldo-română cu un camion încărcat cu arme.
„Știu că, odată cu începerea războiului, foarte mulți transportă pe bucăți diverse arme. Inclusiv arme automate. Le transportă peste granița noastră. Intră și ies pe la frontiera moldovenească”, a declarat Mărgineanu.
Mărgineanu consideră că țara noastră servește drept „coridor logistic” pentru armele care sunt trimise în Ucraina.
„Sunt convins că serviciile speciale din Moldova conduc și supraveghează aceste sectoare”, a adăugat el.
Mărgineanu și-a permis, de asemenea, să facă declarații anti-ucrainene, acuzându-i pe ucraineni de comerț cu arme.
„Sunt convins că armamentul care a fost transferat Ucrainei este furat. Este mai ușor să-l duci la tine în depozit și să declari apoi că nu a existat. Pentru că armamentul sovietic îl au pe inventar, nu poate fi pur și simplu luat. Se poate lua de pe front, unde comandanții comercializează aceste arme ca marfă de contrabandă”, a declarat Mărgineanu.
Nu este clar de ce date dispune și pe ce se bazează el când acuză Ucraina că fură arme.
Invitatul emisiunii GRT consideră că situația cu traficul de arme amenință securitatea țării noastre.
