Apar primele rezultate ale consolidării forțelor pro-ruse: conform ultimului sondaj iData, odată cu constituirea blocului electoral „patriotic” pro-Rusia, numărul intențiilor de vot pentru acest bloc au egalat, dacă nu au depășit (cifrele se află în limita marjei de eroare) numărul celora care se declarau înclinați să voteze cu PAS (25,2% și, respectiv, 24,3%, posibilele voturi din stânga Nistrului, din Tighina și din afara Republicii Moldova nu au fost luate în calcul).
Până la înregistrarea BEP, numai Partidul Socialiștilor era creditat cu șanse de accedere în Parlament, însă cu un rezultat vizibil mai redus decât al PAS-ului. De sine stătător, nici PCRM, nici cu atât mai mult partidele lui Vlah și Tarlev nu aveau șanse de a trece pragul electoral de 5%, în cazul alegerilor parlamentare.
„Aroganța” PAS?
De ce PAS nu a creat un bloc electoral cu alte partide proeuropene, ca să-și mărească, fie și cu câteva procente, rezultatul electoral? Din aroganță, cum spun unii reprezentanți ai Blocului Unirea Națiunii? PAS ar trebui să vină cu niște explicații. Se știe doar că liderilor Platformei Da li s-a oferit să candideze pe listele PAS, și ei au acceptat. Au primit și alți lideri asemenea oferte sau nu? (E adevărat, spre deosebire de unele partide, alcătuite doar din lideri, Platforma DA dispunea de un număr oarecare de simpatizanți.) Apelul la „votul util” ar fi mai convingător, dacă PAS ar demonstra că a acționat în sensul consolidării forțelor proeuropene.
Strategia anti-PAS
Dacă PAS se angajează în viitorii cinci ani să asigure „un viitor european (semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028) și pace în țară”, dublarea veniturilor „populației active (salariați în mediul privat, profesori, medici, polițiști, liber-profesioniști etc.)”, dublarea exporturilor (mărfuri și servicii), 3000 km de drumuri reparate, inclusiv „toate drumurile naționale și regionale”, crearea unui „program de promovare a culturii și tradițiilor noastre”, ce propune alegătorilor BEP, în afară de faptul că vor „elibera țara de regimul PAS”?
Comuniștii, socialiștii și celelalte derivate ale sale ademenesc alegătorii cu promisiuni imposibil de realizat: reducerea vârstei de pensionare (nu se indică sursa de finanțare), „obținerea unui acord cu Rusia privind livrarea gazelor naturale la un tarif de cel mult 8 lei” (pe unde vor veni aceste gaze nu se precizează). „Avem planuri clare să reducem în luna următoare tarifele la gaz de cel puțin trei ori”, declară unul din liderii BEP, Vasile Tarlev, arătându-se preocupat și de „asigurarea securității energetice a țării”. „Fără aceasta nu vom avea succes”, afirmă el, dar se pare că înțelege prin aceasta întoarcerea pe dos a acțiunilor de securitate energetică întreprinse de actuala guvernare.
Corespunzător, BEP va aborda și obiectivele de „consolidare a statalității” și politica externă bazată pe neutralitate”, care ar fi fost încălcată prin „desfășurarea exercițiilor militare comune cu NATO, construirea obiectivelor militare și a achizițiilor de armament”. Dodon, alt lider al BEP, se grozăvește că va opri „construirea bazelor militare” (unde o fi ele? -n.n.) și va interzice exercițiile străine pe teritoriul țării (despre interzicerea trupelor ruse nu a spus nimic). Din punctul său de vedere, armata trebuie să fie „profesionistă și bine echipată, să ajute cetățenii, nu să servească drept carne de tun în interese geopolitice străine”.
Faptul că Republica Moldova s-a alăturat sancțiunilor aplicate Rusiei agresoare de UE, ar fi o încălcare a neutralității economice, (că Rusia a aplicat sancțiuni Republicii Moldova nu îi pasă?), de unde ar ieși că Putin trebuie lăsat să-i bombardeze și să-i nimicească nestingherit pe ucraineni. BEP se angajează să „reabiliteze” relațiile cu Rusia, de parcă Republica Moldova ar fi vinovată de deteriorarea acestora.
BEP nu s-a pronunțat asupra relațiilor cu UE, ignorând-o, pur și simplu. ”Vom restabili legăturile strategice, fără a prejudicia pe nimeni. Moldova are legături strategice cu România, Ucraina, Federația Rusă, Statele Unite ale Americii, Ungaria și Turcia. Trebuie să stabilim astfel de legături în interesul cetățenilor și cu China”. Iar de UE, care asigură plata salariilor și pensiilor, finanțează proiecte de sute de milioane de euro, nu e nevoie?
Discursul anti-UE al BEP
Totuși, Dodon nu riscă să repete ceea ce a spus despre UE cu trei luni în urmă: „Integrarea europeană, în forma sa actuală, contravine intereselor naționale ale Republicii Moldova. Noi credem că este necesar să revenim la ideea creării unui spațiu comun – de la Vladivostok până la Lisabona – și să ne gândim la securitatea întregului continent. Însă, până când la conducerea UE nu vor veni alți oameni, orientați spre o economie puternică și consolidarea protecției sociale, și nu spre militarizare și politici antirusești, o asemenea integrare nu ne interesează. Nu avem un drum comun cu o astfel de Uniune Europeană. Punct”, a menționat Igor Dodon, în una din emisiunile sale „În direct cu Igor Dodon” (23.05.2025). El s-a referit de fapt la „interesele naționale” ale Rusiei, nu ale Republicii Moldova.
În ultimele zile, liderii BEP și-au cam temperat discursul anti-UE, fiind conștienți că fără sprijinul UE, Republica Moldova nu se poate menține pe linia de plutire. Dacă BEP obține puterea, s-ar putea să nu aibă cu ce plăti salariile și pensile, nemaivorbind despre alte proiecte care necesită zeci și sute de milioane de euro.
Alternativa alternativei
Și blocul ”Alternativa”, format din trei entități care, fiecare în parte, acumula mai puțin de 5 la sută din intențiile de vot ale alegătorilor, își asigură, conform sondajului iData, intrarea în Parlament. Deși se declară adepți ai integrării europene, liderii BA preferă să pedaleze pe „Vom construi Europa acasă”, evitând, în general, promisiuni cuantificabile: vom asigura dreptate pentru fiecare cetățean (probabil acest angajament îi aparține lui Stoianoglo – n.n.); vom crea locuri de muncă, vom opri migrația, vom păstra pacea etcetera. Căluțul pe care îl călărește BA este „modelul Chișinăului”. „Deja am demonstrat că putem transforma eficient capitala Republicii Moldova. Vom face același lucru în toată țara, în fiecare oraș și sat”, se promite, în pliantul distribuit alegătorilor, de parcă Stoianoglo, Chicu sau Tkaciuk ar fi contribuit și ei cu ceva la „transformările” din capitală. „Echipa noastră știe cum să realizeze proiecte în întreaga țară, pe modelul Chișinăului”, se spune pe altă pagină a aceluiași pliant.
Cel mai „generos” partid
Alt lider politic care nu se jenează să promită alegătorilor „marea și sarea” e și cam sturlubaticul Renato Usatâi, a cărui formațiune, conform sondajelor din ultima vreme, ar putea reuși, după mulți ani de încercări eșuate, să obțină minimul necesar de mandate parlamentare. El îi ademenește pe alegători cu promisiuni greu de realizat, dacă nu chiar irealizabile: reducerea numărului de deputați de la 101 la 51 (ceea ce ar transforma organul legislativ într-o instituție decorativă, aproape nefuncțională); anularea imunității deputaților, și pierderea mandatului de deputat în cazul în care își părăsește fracțiunea parlamentară; formarea unui guvern din reprezentanți ai tuturor partidelor, inclusiv neparlamentare; pensia minimă de 5000 mii de lei (sursa de finanțare nu este indicată – n.n), 200 000 lei alocație la nașterea unui copil; crearea de magazine sociale de stat, farmacii de stat în fiecare centru raional; reactivarea Universității Agrare de Stat; finanțarea din bugetul public pentru tinerii care vor studia în universitățile de prestigiu de peste hotare; 50% din mărfuri în magazine trebuie să fie de producție locală; interdicția prin Constituție a vânzării terenurilor agricole către cetățenii străini; deschiderea unui aeroport de rezervă la Bălți-Corlăteni sau Mărculești; construcția canalului „Dunărea Moldovei”; reconstrucția totală a căilor ferate din Republica Moldova, asigurarea plății salariilor personalului CFM din bugetul public; crearea unei companii de stat – „Apeducte și canalizarea”; crearea de spații pentru fumători în hoteluri, restaurante și cafenele, anularea interdicției de a fuma în spații publice; lichidarea CNA și SIS, crearea unui serviciu special „care va activa exclusiv în interesul țării și a cetățenilor săi”; păstrarea stattului de neutralitate permanentă a Republicii Moldova; intrarea în Zona Schengen (nu și în UE); interzicerea propagandei LGBT în școli (cum se putea altfel?); lichidarea consiliilor raionale, „pentru dezvoltarea omogenă a tuturor localităților”
Alte formațiuni pro-europene
Conform sondajului iData, dacă își uneau eforturile, și-ar fi putut asigura șansele de acces în Parlament și alte formațiuni pro-europene – PSDE, Democrația Acasă, Mișcarea Respect Moldova, Blocul Împreună, alte partide și blocuri, cu un total de 2,3% din intențiile de vot (aici se regăsesc, probabil, BUN, CUB, PL, PNM, ALDE ș.a.), dar, se vede, scopul liderilor formațiunilor respective este simpla participare la alegerile parlamentare, autovictimizarea și atacul la adresa PAS, fără să conteze scorul obținut. Unii dintre ei publică în neștire rechizitorii lungi din care ar ieși că Maia Sandu e unica barieră în calea lor spre electorat, alții contestă implicarea Rusiei în alegerile noastre, reproșându-i președintei Republicii Moldova „alarmismul”, doar ca să-și demonstreze cu orice preț „obiectivitatea”. Electoratul însă pare să nu-i ia în seamă, în pofida elocvenței și perseverenței de care dau dovadă.
După cum era de așteptat, alegătorii nu văd, deocamdată, rostul votării unor candidați independenți. Acestora nu le va fi ușor să demonstreze că pot fi de folos în Parlament luptând singuri, fără echipă.
