Alegerile parlamentare din 28 septembrie a.c. sunt cruciale pentru viitorul european al Republicii Moldova, chiar dacă forțe proruse, oligarhice sau, pur și simplu, frustrate de actuala putere proeuropeană, încearcă să minimizeze importanța acestui scrutin.
PAS și dialogul pentru consolidarea dreptei proeuropene
După alegerile parlamentare 2021, câștigate categoric de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), celelalte partide proeuropene au intrat în derivă. În cei peste patru ani de guvernare PAS, a cărui electorat, potrivit sondajelor, s-a erodat în comparație cu în iulie 2021, niciun alt partid proeuropean (și unionist), nu a reușit să crească în preferințele electoratului. Motivele sunt diferite, însă realitatea politică este că în Republica Moldova, în ultimii ani, nu a existat un partid proeuropean influent, capabil să joace un rol important pe scena politică moldovenească.
Atât timp cât în legislativul de la Chișinău a existat o majoritate parlamentară pro UE, lipsa unui alt partid politic prooccidental influent nu a reprezentat o problemă stringentă pentru parcursul european al Republicii Moldova.
Dar absența unei astfel de forțe politice poate reprezenta o reală problemă pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, care se află în pragul negocierilor de aderare la UE.
La alegerile parlamentare din 21 iulie 2021, PAS a acumulat mai multe voturi decât e bazinul său electoral, ceea ce i-a permis să formeze de unul singur o majoritate în Parlament. Dar în condițiile unui mandat complicat, atât din motive obiective, cât și subiective, repetarea aceluiași scenariu, adică obținerea majorității în legislativ, și la actualele alegeri pare a fi greu de realizat. Cu atât mai mult cu cât în rândurile unei părți din electoratul proeuropean a apărut anumite nemulțumiri față de mandatul exercitat de PAS.
În aceste condiții, după alegerile prezidențiale și referendumul de anul trecut, în perspectiva alegerilor parlamentare din 28 septembrie, PAS trebuia să întreprindă măsuri pentru a consolida flancul proeuropean. Cea mai indicată ar fi fost crearea unui pol de dreapta, eventual a unui bloc electoral în care PAS să fi luat sub umbrela sa mai multe partide proeuropene (autentice) și unioniste, care, deși, de regulă, nu trec pragul electoral, au, totuși, un anumit număr de alegători, fie ei și puțini. În cazul unui rezultat strâns la alegerile parlamentare din 28 septembrie, ca și la referendumul din 2024, voturile acestor alegători ar fi putu face diferența în favoarea vectorului european. De fapt, acest lucru, doar că pe invers, l-au făcut experții de la Kremlin care i-au adunat sub umbrela PSRM pe comuniști, partidele „inima” și „viitorul” Moldovei.
PAS pare să nu fi agreat crearea unui bloc care să includă toate partidele de dreapta. Totuși, partidul de guvernământ, în discuțiile cu alte forțe proeuropene, le-a propus acestora că unii candidați ai lor să meargă pe lista PAS la scrutinul din 28 septembrie. Se știe despre discuțiile dintre PAS și partidele din Blocul „Împreună”, dintre care doar Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma Da) a acceptat această ofertă. Celelalte au respins-o, considerând-o umilitoare (potențialii candidați, în conformitate cu legislație, ar fi trebuit să-și suspende activitatea de partid pentru a putea fi incluși pe lista de candidați ai PAS).
„Soluția” lui Mihai Ghimpu pentru a uni dreapta europeană
Soluția PAS pentru consolidarea polului de dreapta a scandalizat o serie de partide proeuropene, așa mici cum sunt, care și așa erau nemulțumite de faptul că PAS domină de departe segmentul proeuropean. Partidele proeuropene mici, în repetate rânduri, au acuzat PAS că nu ar dori să dialogheze cu ceilalți actori politici prooccidentali. Aceste acuzații ar putea avea un anumit substrat real dacă ar fi să ne amintim de modul în care PAS a tratat așa-numitul „Pactul pentru Europa”, lansat de partide extraparlamentare și care urma să unească clasa politică proeuropeană în perspectiva aderării la UE.
Au existat anumite încercări ale partidelor proeuropene de a se consolida separat de PAS, ceea mai cunoscută fiind cea a Blocului „Împreună. Format inițial (în aprilie 2024) din patru partide – Partidul Schimbării, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Liga Orașelor și Comunelor (LOC) și Platforma DA – această construcție politico-electorală a ajuns să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie doar în format de două partide – Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist, care a aderat la bloc cu puțin înainte de campania electorală. Anterior, în ajunul alegerilor prezidențiale din 2024, din bloc s-a desprins CUB, iar nu foarte demult au ieșit din coaliție, Platforma DA și LOC.
Drept urmare, avem acum în cursă următoarele formațiuni proeuropene – PAS, CUB, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Blocul „Împreună” și LOC. Acestora li se adaugă și partidele unioniste – Partidul Național Moldovenesc (PNM), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), și Partidul Liberal (PL). Se mai declară proeuropene și două partide descendente din Partidul Democrat din Moldova – Partidul Social Democrat European (PSDE) și Mișcarea „Respect Moldova” (MRM).
În afară de PAS, acești concurenți electorali au șanse mici să acceadă în următorul Parlament, deși unii din ei speră că votanții proeuropeni dezamăgiți de PAS vor opta pentru partidul lor. Pentru a simplifica ecuația alegătorilor proeuropeni dezamăgiți de PAS, liderul PL, Mihai Ghimpu, în stilul care îl caracterizează, a chemat partidele unioniste și pro-europene să decidă prin tragere la sorți care dintre ele să rămână în cursă ca alternativă a PAS și care să se retragă. Astfel, în opinia lui Ghimpu, s-ar putea ajunge la „o majoritate parlamentară pro-europeană și nu una pro-rusă” în urma alegerilor din 28 septembrie a.c.
Concluzii
Soluția propusă de Mihai Ghimpu pare a fi mai degrabă una ilară decât realistă. Logic și rațional ar fi ca în cel de-al 12-lea ceas, PAS să dialogheze cu concurenții electorali proeuropenei și unioniști (cei care vor da curs invitației, bineînțeles) și în urma unui acord, cu condiții corecte și angajamente clare, unii din ei să se retragă public din alegeri în favoare PAS.
Acordul dintre PAS și acești concurenți electorali trebuie să fie unul corect, fără aroganță, iar partidele proeuropene, care vor accepta să iasă din cursă în favoarea PAS trebuie să-și depășească propriile supărări față de actualul partid de guvernământ.
Trebuie salutat faptul că un astfel de acord a fost deja semnat între PAS și Blocul Unirea Națiunii (BUN). Ultimul, calculând la rece și rațional șansele sale și punând mai presus interesul național decât cele de partid, s-a retras din cursa electorală în favoarea PAS. Este puțin probabil ca toți concurenții proeuropeni și unioniști să se retragă din cursă în favoarea PAS, însă exemplul BUN-ului, ar putea fi, totuși, urmat și de alte partide.
Este crucial ca după alegerile din 28 septembrie a.c. să fie păstrat cursul european al Republicii Moldova. În caz contrar, s-ar putea ca pe viitor să nu mai conteze nicio alianță politică, nicio supărare sau ambiție de partid, iar alegerile să se transforme într-o simplă farsă, așa cum se întâmplă astăzi în Rusia sau Belarus.
