Armata rusă nu poate câștiga războiul, așa că Putin vrea ca Trump și Xi să îi facă victoria cadou la o trilaterală modelată după Conferința de la Yalta din 1945, scrie presa independentă rusă, care notează că s-ar putea ca „prietenul” Xi Jinping să-i strice planurile. Un alt subiect e legat de noul tip de război și de descurajarea agresivității lui Putin prin fabricarea de rachete și sisteme anti-aeriene.
După discuțiile trilaterale de la Abu Dhabi, oficiali ruși și media de stat își intensifică retorica la adresa Europei: o descriu drept un continent „bolnav”, exclus de la negocieri și aflat în pragul colapsului, în timp ce Kremlinul spune că rămâne deschis dialogului.
Decizia autorităților de la Chișinău de a-i interzice liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, să părăsească Republica Moldova nu este altceva decât cea mai proastă practică din perioada sovietică, potrivit reprezentanților Kremlinului.
Roboții Ucrainei au început să preia, pe front, misiunile de luptă ale militarilor, în timp ce în spatele frontului militarii ucraineni sunt vânați de adolescente seduse online de agenți ruși, scrie presa ucraineană. Aceasta dedică spații largi și crizei energetice create de bombardamentele Rusiei, dar și controlul politic asupra justiției..
În publicația oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei „Rusia în politica globală” a fost publicat un articol foarte interesant și atipic, semnat de Stanislav Artistov, doctor în științe istorice și șef al catedrei de istorie și culturologie a Universității Naționale de Cercetare „Institutul Energetic din Moscova”, și de Ilia Logvenkov, candidat în științe istorice și colaborator al aceleiași catedre. S-ar fi putut crede că într-o astfel de publicație, un articol intitulat „Războiul ca narațiune” nu poate fi decât un material de natură propagandistică, însă articolul ne oferă motive de surpriză.
Transnistria a apărat Găgăuzia în 1990 de genocidul organizat de Republica Moldova, după ce Chișinăul a mobilizat naționaliști și i-a trimis în regiune pentru a împiedica desfășurarea alegerilor pentru Sovietul Suprem al „republicii găgăuze”, susține propaganda de la Tiraspol.
Vadim Krasnoselski încă nu a apărut nici la un eveniment organizat în regiune sau în mass-media controlată de Tiraspol după ce a fost decorat la Kremlin de președintele rus, Vladimir Putin. Înainte de aceasta, ambasadorul neacreditat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a ținut o conferință de presă la Tiraspol în care a promovat mai multe narațiuni false și manipulatorii. Declarațiile acestuia au fost pe larg mediatizate de presa din stânga Nistrului.
Avansul Rusiei în cursa inovării dronelor, incapacitatea ONU de a proteja civilii, tergiversarea reformelor de aderare la Uniunea Europeană sunt câteva dintre problemele notate de presa ucraineană. Aceasta arată și cum evită unii ucraineni mobilizarea, de ce convorbirile de pace cu Rusia nu pot duce, deocamdată, nicăieri, dar și cât de mult va costa reconstrucția.
Kremlinul a mobilizat o adevărată armată pentru a purta campania de dezinformare care vizează Occidentul și Ucraina, scrie presa independentă rusă. Aceasta arată și de ce elitele Rusiei nu se așteaptă ca negocierile de pace să pună acum capăt conflictului, dar și cum a fost pregătit terenul pentru o nouă mobilizare.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a recunoscut că scopul guvernării de la Chișinău este distrugerea economiei Transnistriei, potrivit liderului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
„Adunarea poporului transnistrean” a fost subiectul care a dominat programele posturilor de televiziune de la Tiraspol. În pofida constrângerilor, numărul celor care au ieșit în stradă a fost foarte mic, iar analiștii consideră că această manifestație a fost, de fapt, o încercare a Tiraspolului de a pasa vina pe autoritățile de la Chișinău pentru modul defectuos în care au gestionat și continuă să gestioneze situația din regiunea separatistă.
Călătoria lui Igor Dodon la Moscova și o posibilă nouă tactică a influenței ruse în Republica Moldova, trecutul politic al candidatului la funcția de bașcan, Fiodor Gagauz, și problemele economiei moldovenești în pragul iernii — acestea sunt principalele teme discutate de mass-media regională din Găgăuzia în ultima săptămână.
Prin aplicarea TVA companiilor din regiunea transnistreană, Chișinăul fură banii din fondurile destinate orfanilor și persoanelor cu dizabilități, potrivit șefului administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
Testarea sistemului de avertizare în caz de situații de urgență, situația financiară a regiunii transnistrene și reducerea taxelor consulare pentru obținerea simplificată a cetățeniei ruse au fost cele mai mediatizate subiecte în presa din stânga Nistrului.
Presa pro-Kremlin reia ultimele amenințări privind folosirea armelor nucleare împotriva NATO pe care rușii îl acuză că ar pregăti o agresiune. În tot acest timp, aceeași presă scrie despre invadarea și capturarea teritoriilor altui stat – Ucraina – ca despre un act de reparație istorică.
De ce dependența Republicii Moldova de gazul rusesc s-a dovedit a fi mult mai costisitoare decât combustibilul ieftin, cu ce probleme se confruntă o familie din Comrat care crește doi copii cu autism și care este granița dintre combaterea dezinformării și libertatea de opinie – acestea sunt temele abordate de mass-media din Găgăuzia, în ultimele zile.
Autoritățile de la Chișinău vor să reintegreze regiunea transnistreană pentru a prelua companiile energetice, deorece sunt nevoite să cumpere atât gaze naturale, cât și energie electrică la prețuri foarte mari și să majoreze tarifele, iar această situație creează probleme guvernării, susține propaganda pro-rusă de la Tiraspol.
Presa din stânga Nistrului a promovat declarații nefondate și false lansate de „ministrul de externe”, Vitali Ignatiev, după întrevederea în formatul 1+1 cu vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri. Un subiect care a dominat agenda mass-mediei controlate de regimul separatist a fost participarea cetățenilor ruși la alegerile pentru Duma de Stat. În vizorul jurnaliștilor au ajuns și două propuneri controversate ale Tiraspolului: manuale cu narațiuni false despre războiul din Ucraina pentru școlile cu predare în limba ucraineană din stânga Nistrului și majoararea cu opt ore a programului săptămânal de muncă.
De ce potențialii candidați la funcția de bașcan nu desfășoară încă o campanie activă, ce rol poate juca Găgăuzia în relațiile dintre Republica Moldova și Turcia și cum de a rămas Comratul fără marcaje rutiere – acestea sunt subiectele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
În închisorile din Transnistria nu au fost și nu sunt încarcerați deținuți politici, iar apărătorii drepturilor omului de la asociația „Promo-Lex” cer eliberarea criminalilor și infractorilor, susține liderul separatist de la Tiraspol,Vadim Krasnoselski.
Elevii din regiunea transnistreană vor primi diplome rusești la absolvire, iar ambasadorul neacreditat al Federației Rusela Chișinău, Oleg Ozerov, le-a înmânat locuitorilor din stânga Nistrului primile pașapoarte rusești oferite în mod simplificat, în urma decretului președintelui rus, Vladimir Putin. Întrevederea cu noul șef al misiunii OSCE în Republica Moldova, americanul Cristopher Smith, marcarea „zilei republicii” și mesajele reprezentanților Moscovei, precum și procesul de reintegrare au fost printre temele care au atras atenția presei din regiunea transnistreană în ultimele două săptămâni.
Cum se vor modifica regulile de desfășurare a alegerilor în Găgăuzia, de ce președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, i-a acuzat pe jurnaliștii de la Nokta.md de partizanat politic și cu ce probleme s-au confruntat agricultorii din autonomie, în ciuda recoltei bune? Acestea sunt subiectele care au fost discutate în mass-media din regiunea găgăuză în ultimele două săptămâni.
Moscova a propus distrugerea munițiilor de la Cobasna, însă nu a urmat nicio reacție din partea Chișinăului, susține liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Propaganda regimului de la Tiraspol invocă și declarațiile șefului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu, potrivit căruia Moscova a venit cu propuneri avantajoase pentru soluționarea acestei probleme, dar autoritățile moldovene le-au respins.
Liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a organizat o conferință, în preajma așa-zisei „zile a republicii”, marcată pe 2 septembrie, la care au participat jurnaliști de la instituțiile de presă de la Moscova care promovează narațiunile false ale Kremlinului. Liderul separatist a anunțat că Rusia va deschide pe teritoriul regiunii 17 secții de votare la alegerile pentru Duma de Stat. Reacția Tiraspolului la decizia Chișinăului de a anula treptat facilitățile fiscale pentru companiile din stânga Nistrului și procesul de obținere a cetățeniei ruse de către locuitorii din regiune. Acestea au fost subiectele cele mai mediatizate în presa din regiune în ultimele două săptămâni.
Întrebări referitoare la prelegerea Tamarei Eidelman despre istoria Moldovei, motivele pentru care în Ceadîr-Lunga este verificată legalitatea utilizării pamântului pentru construcția unui complex industrial și propunerile comentatorilor politici privind modalitățile prin care statul ar putea face economii în contextul lipsei de fonduri pentru majorarea salariilor angajaților din sectorul public, - iată subiectele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Presa pro-Kremlin preia o serie de amenințări, mai mult sau mai puțin voalate, privind posibile atacuri rusești împotriva Marii Britanii pentru că aceasta i-a furnizat Ucrainei drone cu rază lungă de acțiune. Astfel de amenințări la adresa țărilor occidentale reprezintă o constantă de când a început războiul și sunt considerate a fi doar tentative de a descuraja sprijinirea Ucrainei. În ultima săptămână au fost reluate și alte teme favorite – avertismentele privind un dezastru nuclear și nevoia Rusiei de a se întări.
Chișinăul amenință elevii și profesorii din stânga Nistrului că intonarea „imnului” și arborarea „drapelului” transnistrean în școli, începând cu 1 septembrie a.c., va avea consecințe juridice, susține propaganda de la Tiraspol.
În fiecare zi de luni, în școlile din stânga Nistrului va fi intonat „imnul” și va fi arborat „drapelul” regiunii separatiste transnistrene. În acest context, Chișinăul avertizează că vor urma consecințe juridice. Subiectul a dominat presa din regiunea transnistreană. O altă temă a fost prezența la Tiraspol a șefului reprezentanței regiunii separatiste Osetia de Sud din Georgia, Vitali Iankovski, declarat persona non-grata pe teritoriul Republicii Moldova.
„Europa militarist-revanșardă” n-are nicio șansă să bată Rusia în Ucraina, scrie presa pro-Kremlin, care uită ca de obicei și că Rusia e cea care a declanșat războiul, și că forțele sale bat pasul pe loc, și că războiul nu se poartă cu Europa. Și tot ca de obicei, presa pro-Kremlin preia din poveștile SVR-ului și ministerului de Externe de la Moscova.
Cum s-au desfășurat audierile publice privind modificările aduse Codului Electoral al Republicii Moldova în Găgăuzia, de ce în Comrat staționează de jumătate de an echipamentele noi destinate reparației drumurilor și ce nu funcționează corespunzător întreprinderile de stat. Iată subiectele care au fost discutate în mass-media din Găgăuzia în ultima săptămână.
Programul de guvernare al noului Cabinet de miniștri condus de Vasile Tofan prevede continuarea aplicării măsurilor distructive și presiunilor în raport cu regiunea transnistreană, susține regimul separatist de la Tiraspol.
Rămasă cu tot mai puțin prieteni după înlăturarea dictatorilor de la Damasc și Caracas, Rusia mizează pe un nou aliat strategic: Afghanistanul taliban, potrivit presei independente ruse. Aceasta scrie și de ce Kremlinul vrea să continue războiul din Ucraina și pregătește în secret o mobilizare în Rusia, dar și cum, din lipsă de militari, caută studenți și muncitori pentru apărarea anti-aeriană.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează