Regiunea transnistreană continuă să se afle în stare de urgență în economie, activitatea uzinelor este limitată, iar durata lecțiilor în școli – redusă. Dar, chiar fiind în această situație dificilă, Tiraspolul a atacat Chișinăul pentru declarațiile privind un ipotetic referendum pentru unirea cu România ale Maiei Sandu și vrea ca în școli să fie predată „educația patriotică”.
O lectură a presei pro-Kremlin ne arată că ritmul de melc al armatei ruse în Ucraina e o ofensivă zdrobitoare, „adevărul” rus a fost îmbrățișat de Europa odată cu un spectacol de la Milano, iar orașele europene vor fi transformate în deșerturi nucleare.
12 ani de închisoare pentru fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, bilanțul anului pentru regiunea autonomă și problema lipsei dialogului între Chișinău și Comrat, iată temele dezbătute săptămâna trecută în mass-media găgăuză.
Recenta criză energetică din Transnistria a apărut din cauza dificultărilor întâmpinate la efecturarea plăților pentru gazele naturale pe teritoriul Uniunii Europene, a declarat liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, pentru presa rusă.
Regiunea tranistreană a intrat într-o nouă stare de urgență în economie după ce Moscova nu a putut să plătească pentru volumul necesar de gaze naturale.Totuși, regimul de la Tiraspol spune că este gata să vândă curent electric Chișinăului. Între timp, așa-zisul ministru de externe transnistrean, Vitali Ignatiev, a solicitat o întrevedere cu vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri. Acestea au fost subiectele mediatizate în stânga Nistrului în ultimele două săptămâni.
Rețeaua de influență formată de Moscova cu ajutorul unor rusofili marginali și conspiraționiști, unii din România, este analizată de presa independentă rusă. Tot de acolo aflăm că rușii de rând sunt păcăliți să plece la război, în timp ce politicienii își dau o lege ca să nu își mai publice declarațiile de avere.
În ultima perioadă, se observă o creștere a retoricii anti-franceze de o factură vădit agresivă în propaganda rusă. Serviciul rus de informații externe (SVR) reprezintă vârful de lance al acestei tendințe.
A fost conflictul de pe Nistru un război ruso-moldovean, de ce a izbucnit criza politică din cauza alegerilor în Adunarea Populară și poate fi considerată Evghenia Guțul o infractoare? Acestea sunt temele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
„Alegerile” din Transnistria au fost un vot de protest, demonstrat prin cea mai mică prezență la urne de până acum, precum și prin numărul mare al celor care au votat împotriva tuturor candidaților. Acesta a fost și principalul subiect în mass-media din stânga Nistrului din ultimele două săptămâni. Aprobarea unui buget auster pentru anul viitor, modul în care liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, vrea să constrângă puținele companii din regiune să plătească mai mult și reacția așa-zisului ministru de Externe, Vitali Ignatiev, la noua strategie de reintegrare a Republicii Moldova sunt alte teme care au fost în atenția presei din Transnistria.
Organizarea unei expoziții dedicate Holodomorului din Ucraina din anii '30 ai secolului trecut, decizia finală a instanțelor judecătorești în cazul legalității dizolvării Comisiei electorale centrale din Gagauzia și discuția privind contrabanda cu arme la granița moldo-română sunt temele abordate în mass-media de la Comrat în ultima săptămână.
Serviciul de Informații și Securitate obstrucționează desfășurarea „alegerilor” din Transnistria, șantajând membrii „comisiei electorale” cu aplicarea legii separatismului, susține regimul de la Tiraspol.
Crearea unui nou Bloc Patriotic în Găgăuzia, bilanțul activității președintelui Adunării Populare a Găgăuziei și discuțiile privind încercarea eșuată de a introduce arme din Republica Moldova în România sunt subiectele care au fost dezbătute în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Regiunea transnistreană a rămas, din nou, pentru puțin timp, fără volumul necesar de gaze naturale din cauza că Moscova nu a plătit pentru livrarea acestora. În același timp, deputații ruși și alți promotori ai intereselor Kremlinului au transmis mesaje, în contextul apropierii „algerilor” din stânga Nistrului, prin care legiferează regimul separatist de la Tiraspol și îndeamnă locuitorii să iasă la „votare” pentru a arăta că pot avea „propriul destin”.
Moscova găzduiește cel de-al V-lea Forum Internațional „Mass-media și tehnologiile digitale în fața provocării falsificării informațiilor și istoriei”. Evenimentul este organizat de revista „Viața internațională” a Ministerului de Externe și de Ministerul Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-media din Rusia. Forumul a fost deschis de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care, ca de obicei, a acuzat „Occidentul colectiv” de nazism și „rusofobie”, citând lucrarea deja clasică a lui Astolphe de Custine, „Rusia în 1839”. Potrivit acesteia, lucrarea „a contribuit la întărirea rusofobiei”:
Chișinăul și Kievul vor ca UE să aibă rolul principal în procesul de negocieri privind soluționarea problemei transnistrene prin subminarea formatului 5+2, ceea ce va duce la destabilizarea Republicii Moldova și a întregii regiuni, potrivit comentatorilor de la Tiraspol.
Tiraspolul a decis ca nou-născuții din regiune să primească automat „cetățenia” republicii nerecunoscute. În același timp, regimul separatist transnistrean cere ajutor Moscovei pentru a primi manuale rusești noi. Aceste teme, precum și evenimentele legate de așa-zisele alegeri din regiune au fost în vizorul surselor media din stânga Nistrului în ultima perioadă.
Deputații găgăuzi se dezic de Ilan Șor, analiza programului noului guvern și declarațiile critice la adresa Republicii Moldova ale unui fost deputat – acestea au fost subiectele discutate în mass-media găgăuză pe parcursul săptămânii trecute.
Președinta Maia Sandu se teme să se întâlnească cu Vadim Krasnoselski din cauza că i se vor cere garanții suplimentare de securitatea pentru pacea pe Nistru, iar globaliștii europeni i-au interzis să le ofere, susține așa-zisul deputat de la Tiraspol, Andrei Safonov.
Vizita șefului Serviciului de Informații și Securitate la Comrat, schimbarea retoricii președintelui Adunării Populare, Dmitri Konstantinov, în ceea ce privește Chișinăul și problemele din domeniul justiției sunt teme care au fost discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Administrația separatistă de la Tiraspol continuă să întreprindă măsuri pentru a depăși criza economică cu care se confruntă regiunea: taie considerabil din venituri, obligă băncile să transfere bani în bugetul local și oferă privilegii investitorilor, în pofida neîndeplinirii angajamentelor asumate anterior.
Dificultățile apărute în efectuarea plăților pentru gazul rusesc prin intermediul băncilor europene nu reprezintă doar o chestiune de contabilitate, ci și rezultatul unui război hibrid din partea Bruxelles-ului, suține politologul și fostul „deputat” de la Tiraspol, Anatoli Dirun.
Regiunea transnistreană aproape că a rămas fără gaze naturale, apă caldă și energie electrică. De asemenea, locuitorii suportă cu greu frigul din case, din cauza că nu au căldură, iar temperaturile de afară sunt neobișnuit de scăzute pentru această perioadă a anului.
Cum refuză Găgăuzia să se dezvolte votând pentru partidele pro-Kremlin, cât câștigă deputații Adunării Populare a Găgăuziei și sentimentele eurosceptice ale reprezentantului Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei – acestea sunt subiectele care au fost abordate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Regiunea găgăuză a ajuns într-un vid politic; jurnalistă de la GRT – candidată pe listele Partidului Moldova Mare; și UE acuzată de un deputat afiliat lui Ilan Șor că, pierzând lupta geopolitică în Ucraina, încearcă să se reabiliteze în Republica Moldova – sunt câteva din subiectele vehiculate în ultimele zile în presa de la Comrat.
Măsurile anticriză și pregătirile pentru noul sezon rece au fost printre principalele subiecte reflectate de presa din regiunea transnistreană în ultimele două săptămâni. La fel, a fost intens mediatizată și aniversarea a 35-a a autoproclamării independenței Transnistriei, marcată printr-o paradă militară.
După represiunea brutală din 2020 și intensificarea constantă a acțiunilor represive, organizațiile ruse au început să-și extindă influența și să se implice mai activ în domeniul activităților pentru copii și tineri.
Sancțiunile împotriva Irinei Vlah și perchezițiile efectuate la membrii echipei sale, precum și situația economică din Moldova, au fost subiectele discutate de mass-media din Găgăuzia în ultima săptămână.
Biroul de presă al Serviciului de Informații Externe al Rusiei a publicat o declarație potrivit căreia Marea Britanie ar pregăti acțiuni directe împotriva flotei fantomă ruse din Marea Baltică. Se spune că Londra are nevoie de un pretext formal pentru a începe o „razie în masă”:
Declarația falsă a fostului procuror general Alexandr Stoianoglo despre cele 13 pisici din biroul unuia dintre miniștri, reclama despre activitatea echipei Evgheniei Guțul pe canalul GRT și materialul despre sărbătorirea de către găgauzi a zilei Adormirii Maicii Domnului sunt subiectele care au fost dezbătute în mass-media din regiunea găgăuză în ultima săptămână.
Administrația separatistă de la Tiraspol continuă să acuze Chișinăul de încălcarea drepturilor locuitorilor din regiune din cauza reducerii numărului secțiilor de votare la alegerile parlamentare.
Reducerea numărului de secții de votare pentru locuitorii din Transnistria reprezintă o discriminare și o încălcare gravă a drepturilor omului, potrivit regimului separatist de la Tiraspol.
Prelungirea stării excepționale în regiune, solicitarea Tiraspolului referitor la numărul secțiilor de votare deschise pentru locuitorii din regiune la alegerile parlamnetare din toamnă și summitul Trump-Putin au fost principalele subiecte reflectate de presa din stânga Nistrului.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
